Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Aromânii din AlbAniA â prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
16.<br />
1925 mai 22, Tirana. Raportul profesorului Simion Mândrescu,<br />
ministrul României la Tirana adresat ministrului Instrucţiunii Publice,<br />
dr. Constantin Angelescu, privind situaţia şcoli<strong>lor</strong> şi biserici<strong>lor</strong><br />
româneşti <strong>din</strong> Albania; pentru îmbunătăţirea situaţiei culturale<br />
a români<strong>lor</strong> <strong>din</strong> această ţară propune deschiderea de noi şcoli şi<br />
acordarea unui număr mai mare de burse în România pentru copiii<br />
români<strong>lor</strong>.<br />
Legaţiunea României în Albania Tirana, 22 mai 1925<br />
Nr. 102<br />
Domnule Ministru,<br />
Să fac <strong>din</strong> Albania centrul românismului <strong>din</strong> Balcani, este cea mai<br />
însemnată preocupare a mea. Numărul mare al români<strong>lor</strong> <strong>din</strong> Albania,<br />
bunele intenţii faţă de ei ale Preşe<strong>din</strong>telui Republicii, care este şi şeful<br />
Guvernului, exprimate cu ocazia prezentării scrisori<strong>lor</strong> de acreditare,<br />
precum şi într-o lungă audienţă, avută mai zilele trecute, mă îndreptăţesc să<br />
sper că-mi voi putea începe în curând activitatea în această direcţie.<br />
Şcoala şi biserica, cultura şi cre<strong>din</strong>ţa, sunt mijloacele care se impun de<br />
la sine.<br />
Situaţia actuală este destul de tristă.<br />
Din numărul de şcoli primare şi secundare, pe care le aveam înainte<br />
de război, nu ne-au mai rămas decât trei şcoli primare. Corpul didactic s-a<br />
risipit, fără să i se mai poată da de urmă, decât doar ace<strong>lor</strong>a care îşi reclamă<br />
leafa la care cred că au dreptul. Localurile au fost luate de Guvern pentru a<br />
instala în ele şcoli albaneze sau alte instituţii publice.<br />
Cu bisericile stăm tot atât de rău, dacă nu şi mai rău. N-avem decât două<br />
biserici cu caracter românesc, una la Elbasan şi alta la Corcea. Celelalte<br />
toate sunt cu totul grecizate. E destul de dureros că preoţii români, conştienţi<br />
de originea <strong>lor</strong> română, nu sunt în stare să oficieze în limba română. Tot aşa<br />
şi cântăreţii. Să vă citez două cazuri, constatate de mine personal: în Tirana<br />
ca şi în Durazzo toţi ortodocşii sunt români, afară de personalul Legaţiunii<br />
Greceşti, şi ci toate acestea serviciul divin se face numai în greceşte, o mică<br />
parte în limba albaneză, atât preoţii, cât şi cântăreţii fiind ieşiţi <strong>din</strong> şcoli<br />
greceşti.<br />
Aceasta fiind starea de lucruri, e de la sine înţeles că elementul românesc<br />
este ameninţat să dispară în multe părţi ale Albaniei.<br />
189
Change language