Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

59.
1941. Extrase din studiul ”Românii de peste hotare”, privind situaţia
celor din Bulgaria, Iugoslavia, Albania şi Grecia.
Românii de peste hotare
…………………………………………………………………………
V. ROMÂNII din ALBANIA
După însemnările diverşilor etnografi, până la finele veacului trecut,
românii din Albania au populat, în mase compacte, peste 200 de localităţi
(sate şi orăşele) a căror origine românească se mai păstrează şi astăzi.
Cele mai importante centre româneşti (aromâne) din Albania sunt:
Fiori, Luşna, Grădiştea, Cărbunara, Moscopole, Lunca, Grabova, Nicea,
Boboştiţa, Bituchichi, Drenova, Lubonia, Boria, Corcea, Dişniţa, Şipsca
etc.
Dr. Otto Junghann (National minorities în Europa, New York, pag. 64),
în 1928, spune că, în Albania trăieşte o minoritate românească de 55. 000
suflete.
M. Popovici (Situaţia românilor macedoneni şi chestia colonizării lor,
Tip Bucovina, pag. 39), evaluează numărul românilor din Albania la 50.
000 suflete.
Protecţiunea minorităţilor din Albania, în urma marelui război, a fost
prevăzută prin declaraţiunea făcută de guvernul albanez înaintea Societăţii
Naţiunilor, la 2 octombrie 1921, şi prin Constituţia Regatului din 1
decembrie 1928, care a garantat şi ea anumite drepturi minorităţilor.
Înainte de război, românii din Albania dispuneau de biserici şi şcoli
naţionale. După război, şcolile româneşti au fost etatizate, iar bisericile
suprimate.
În 1937, guvernul albanez a autorizat redeschiderea a 7 şcoli româneşti.
• A.M.A.E., fond Problema 18, vol. 5, nepaginat.
286