Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

44.
1935 decembrie 16. Referat semnat de Aurelian, R. Crutzescu
şi Al. Cretzianu privind soluţia adoptată asupra statutului şcolilor
române din Albania ca şcoli de stat cu limba de predare română.
16 decembrie 1935
Subsemnaţii întrunindu-se astăzi, în prezenţa D-lui Secretar General,
spre a cerceta chestiunea şcolilor române din Albania şi a căuta să stabilim
soluţiunea cea mai conformă intereselor noastre naţionale, am ajuns la
următoarele concluziuni:
Dat fiind că, prin noua Constituţiune albaneză din 1933, toate şcolile
particulare au fost închise şi înlocuite prin şcoli de Stat (art. 206 şi 207),
chestiunea ce se pune pentru noi este de a hotărî dacă dorim, nu şcoli
particulare pe care nu le mai putem cere, oricare ar fi argumentele istorice
şi sentimentele ce credem că le-am putea invoca, ci: sau şcoli de stat cu un
regim de favoare sau şcoli minoritare.
O acţiune în vederea deschiderii de şcoli minoritare nu ar fi nici
oportună, nici de natură a întări situaţiunea minorităţii române din Albania,
şi aceasta din următoarele motive:
1) Comunităţile române n-ar putea cere deschiderea unor şcoli
minoritare decât pe baza angajamentului luat în 1921 de către guvernul
albanez înaintea Societăţii Naţiunilor cu privire la tratamentul minorităţilor.
Este ştiut însă cum, în urma plângerii adresate de guvernul elen Consiliului
Societăţii Naţiunilor, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională a dat,
la 6 aprilie 1935, o interpretare deosebit de largă acelui angajament. Or,
această interpretare de care Consiliul, fără a o aproba ce e drept în mod
formal, a ţinut totuşi seamă în recomandările pe care le-a făcut ulterior
guvernului albanez, poate fi primejdioasă pentru noi. Este neîndoielnic
că minoritatea ungară sau germană din Transilvania va utiliza cel dintâi
prilej pentru a încerca să se folosească, în interesul ei, de o asemenea
interpretare. Invocarea, de către România însăşi, a declaraţiunii din 1921, şi
deci implicit a deciziunii care o interpretează, ar constitui desigur un prilej
deosebit de bine venit. Astfel fiind, avem noi oare interesul de a deştepta
pentru o ipotetică apărare a intereselor celor 40.000 de români din Albania,
noi pretenţiuni din partea celor patrusprezece sute de mii de unguri din
România
2) Guvernul albanez, care s-a declarat bineînţeles gata a deschide,
la cererea noastră, şcoli minoritare, ar fi totuşi foarte nemulţumit de a
255