Aromânii din AlbAniA – prezervAreA pAtrimoniului lor imAteriAl

Colecţia de artă populară aromânească cuprinde obiecte legate de
păstorit, de industria casnică textilă, mobilier, ţesături de interior, ansambluri
vestimentare femeieşti şi bărbăteşti, podoabe şi bijuterii, obiecte de uz
casnic, instrumente muzicale, obiecte religioase (icoane, cruci), magicorituale,
de recuzită ceremonială, precum şi o bogată colecţie de fotografiidocument.
Colecţia de artă populară aromânească a fost axată pe clasificarea
funcţională a obiectelor şi pe depistarea zonelor de provenienţă din
Peninsula Balcanică şi din satele dobrogene, evidenţiindu-se fondul comun,
unitar ala artei populare româneşti, cât şi notele particulare, specifice doar
culturii populare a acestei etnii.
Obiectele de artă populară încifrează în ele o experienţă de viaţă
multimilenară, desfăşurată într-un peisaj antropogeografic şi în coordonate
istorice-social-culturale diefrite faţă de cele ale românilor nord-dunăreni.
Provenind din medii diferite: urban (de vechea tradiţie romană şi
bizantină) sau rural (din sate şi cătune de păstori) şi aparţinând diferitelor
categorii sociale: oameni înstăriţi (negustori, comercianţi, meşteşugari)
sau simpli crescători de oi, aceste obiecte ne luminează asupra felului de
a gândi şi a crea al aromânilor. Ele sunt mărturii ale unei străvechi tradiţii
traco-ilirice împletită cu cea romană şi bizantină.
Obiectele de artă populară aromânească ne vorbesc despre mentalitatea
şi sensibilitatea unei comunităţi ce-a trebuit să înfrunte toate vicisitudinile
istorice, ele fiind martorii unei existenţe umane, a şirului de generaţii ce-a
urcat pe scara timpului până în zilele noastre.
Obiectele de artă populară aromânească constituie un patrimoniu
original, extrem de divers având valoarea unor reale documente etnografice,
de suflet şi simţire aromânească, ce contribuie la cunoaşterea fenomenelor
istorico-culturale ale civilizaţiei sud-est europene.
Într-un mozaic etnic, cum sunt Balcanii, obiectele de artă populară ne
vorbesc, prin formele, decorul şi cromatica lor, de gustul estetic, de fondul
etnic, specific aromânesc, de apartenenţa făuritorilor lor la marea familie
a latinităţii.
În zilele noastre, funcţia obiectelor de artă populară este „memorativă”,
de rememorare a unor epoci trecute, dar constituie şi obiectul de activitate
patrimoniala (patrimoniul mobil şi imaterial).
Obiectele de artă populară ale unei etnii poartă cu sine rosturi
fundamentale ale unui mod de viaţă tradiţional, perpetuat pe durate foarte
lungi, într-un context istoric, social-politic şi cultural aflat într-o permanentă
schimbare. Ele constituie un semn distinctiv, o emblemă de recunoaştere, o
marcă de apartenenţă zonală, regională şi etnică.
92