Ivan Dobnik - Vilenica

76 · Dan Coman
noile dimineţi
de cîteva ori pe săptămînă sunt niște dimineţi noi
dimineţi care seamănă bine de tot cu oricare altele
doar că nu depășesc un metru înălţime
un fel de cuburi educative pentru copiii de pînă la un an
aici nu mai încape cafeaua
tutunul nu mai iese din gură iar
dragostea noastră stă ca o vacă-ntre noi
și ne umple de păr
pe aici se plimbă mara
și pe aici plimbă ea tot soiul de corpuleţe
pentru care aerul e doar o jucărie de băgat iute-iute în nas
acestea sunt dimineţile noi
și de-a lungul lor se rostogolește laptele praf
și de-a latul lor ticăie neîncetat soarele chicco
acestea sunt dimineţile noi
la un metru deasupra lor
trupurile noastre mari plutesc deja cu burţile-n sus
măr cu biscuţi
stau cu mara la geam. e o zi frumoasă de iarnă
și ninge și noi mîncăm măr ras cu biscuiţi și
nu spunem nimic.
fiecare cu linguriţa lui,
fiecare cu cîte-o dimineaţă de iarnă în faţă.
uneori ne oprim din mîncat și
ne turtim nasurile de geam și
stăm așa fără să spunem nimic
și respiraţia mea îmi încălzește încet faţa
și încet-încet respiraţia marei
încălzește tot parcul.