O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

2.5 Federaţia Comunităţii Evreieşti din România
103
Tora, legea iudaică, ce cuprinde primele cinci cărţi din Biblia creştină, interzice
luarea unei vieţi inocente. Dumnezeu a creat omul. Fiecare membru al familiei
umane este făcut după chipul Său. Copilul din uter este comparat, în Talmud, cu o
candelă sau o lumânare. Pornind însă de la un text antic, Mishna Ohalot, în tradiţia
iudaică există şi tendinţa de a aşeza viaţa mamei mai presus decât cea a fătului:
„Când o femeie se află în dificultate la naştere, e permis să se taie fătul în pântecele
mamei şi să fie scos în bucăţi, pentru că viaţa mamei are prioritate faţă de cea a
fătului”. 22 Acest principiu se regăseşte şi în textele lui Maimonide, interpret al legii
iudaice, din secolul al XII-lea. El susţine că interzicerea omuciderii din Tora se
extinde şi asupra fătului. 23 Un descendent al lui Noe, care a omorât un făt, a fost
condamnat la moarte. Maimonide introduce însă şi o excepţie: avortul este posibil
atunci când sarcina pune în pericol viaţa mamei. Acest act este permis în virtutea
principiului legitimei apărări, căci fătul atentează la viaţa mamei.
Există tendinţa, în contemporaneitate, ca această excepţie să fie acceptată de
mulţi evrei. Au apărut multe disensiuni, mai ales în comunitatea evreiască din
America, pornind de la această interpretare. În 1978, şeful Curţii Rabinice Supreme
din America a fost îngrijorat de diversitatea interpretărilor, la nivel local, şi a
susţinut instaurarea unei morale universale acceptate de catolici, protestanţi sau
iudei. Omorârea unei persoane, în tradiţia Torei, reprezintă un act interzis. O dată cu
acceptarea legii avortului în Israel (1977), numărul acestor susţinători ai avortului a
crescut. Anual, în Ţara Sfântă sunt făcute, în mod legal, 22.000 de avorturi. 24
Marele Rabin Menachem Hacohen, susţine, în numele Federaţiei Comunităţilor
Evreieşti din România, că „legea permite avorturi în cazuri excepţionale (când e
vorba de sănătatea femeii sau când îi este viaţa în pericol) şi numai la începutul
sarcinii. Când sarcina se află în stadiu avansat, interdicţia este totală. Decizia rămâne
la latitudinea medicului de specialitate şi a rabinului. Când e vorba de o minoră sau
de o sarcină în afara căsătoriei, comisia analizează fiecare caz în parte.”
Federaţia Comunităţii Evreieşti din România, de asemenea, nu interzice
folosirea metodelor de contracepţie şi acceptă ideea planificării familiale.
Când e vorba de cupluri, care nu pot avea copii din motive medicale, tehnicile
fertilizării în vitro pot constitui o soluţie. „Atât donatorul cât şi purtătoarea sarcinii
trebuie însă foarte bine analizaţi”.
Şi cercetările pe embrionii umani sunt acceptate, dacă sunt în folosul vieţii. În
lumea iudaică, clonarea ridică însă probleme morale şi teologice. Deocamdată nu a
fost formulată nici o poziţie, un fapt care lasă loc oricărei decizii („nu există nici o
hotărâre de ce e permis şi ce nu“).
22 A Way of Life, p. 45
23 Ibidem, p.46
24 Ibidem