O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

30
copiii cu o greutate sub 2500 g şi cei cu întârziere de creştere intrauterină. 39 După
criteriul cronologic, este acceptată drept prematură orice naştere care survine înainte
de 259 de zile sau 37 de săptămâni. Embriologii susţin că fiecărei săptămâni de
sarcină a embrionului sau fătului îi corespunde o anumită greutate şi lungime
constantă.
Există o limită inferioară (stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în
1970), nivel peste care aceşti copii ar putea fi salvaţi. Progresele tehnicii medicale au
făcut posibilă coborârea sub 28 de săptămâni a acestei vârste-limită (corespunzător
unei greutăţi specifice de 1000 g), ajungându-se în multe cazuri la 20 de săptămâni.
În medie, aproape 8% din naşteri survin prematur. Această situaţie diferă foarte
mult în lume, numărul naşterilor premature, într-o ţară, fiind determinat de
dezvoltarea socio-economică, de zona geografică, de nivelul asistenţei medicale în
general şi, în special, de cel obstetrical. În anii ’80, după datele Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, nivelul naşterilor premature a oscilat de la 2% (Suedia) şi 34%
(India). Nivelele cele mai ridicate au fost înregistrate în ţări sărace din Asia. În
România, acest indice s-a situat în ultimii ani sub 10% 40 .
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Număr născuţi morţi în România în perioada 1989-2000
2821
1989
2231
1990
1910
1991
1700 1582 1623
1992
1993
1994
1472 1428 1483 1514 1459 1393
Sursa: Evoluţia principalilor indicatori demografici în România, în perioada 1989-2000,
Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi documentare medicală, p. 21
39 Crişan, Nicolae et al., Naşterea prematură, Bucureşti, Editura Infomedica, p.1-15
40 Evoluţia principalilor indicatori demografici în România, în perioada 1989-2000, Bucureşti, Centrul
de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală, p.4
1995
1996
1997
1998
1999
2000