O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

140
Studiile arată că fumatul constituie cauza a 87% din decesele datorate cancerului
pulmonar şi 30% din decesele determinate de alte tipuri de cancer. Fumatul are de
asemenea un rol important în cazurile de arteroscleroză, adică obturarea vaselor cu
colesterol (grăsime). În acest caz, colesterolul constituie un factor major de risc
pentru infarct, accident vascular cerebral, tromboze pulmonare şi ale membrelor
inferioare. Fumatul contribuie într-o mare măsură şi la creşterea cazurilor de astm,
emfizem pulmonar, pneumonie şi osteoporoză.
La femei, el măreşte riscurile unor naşteri dificile. Gravidele care fumează sunt
expuse unui risc crescut de a naşte înainte de termen, de a avea un avort spontan, de
a da naştere unui făt cu greutate mică sau de a expune nou-născutul la un risc crescut
al sindromului de morţii subite.29 De asemenea, este cunoscut faptul că fumătoarele
pot avea o menopauză precoce.
Pe fondul unui sistem legislativ deficitar, în ţările din Europa de Est, ca şi în
România, s-a dezvoltat foarte mult industria internaţională a tutunului. În aceste
condiţii, mari companii internaţionale au desfăşurat campanii promoţionale
costisitoare. Această industrie, supusă restricţiei în SUA şi Europa de Vest, a găsit
un teren propice în Europa Centrală şi de Est şi în spaţiul fostei URSS. În
consecinţă, a crescut numărul femeilor fumătoare din rândul celor aflate la vârsta
fertilă. În Cehia, în această situaţie, se află 30% dintre femei, în Rusia - 25%, şi în
România - 22%.30
Cea mai mare creştere a consumului de tutun fost semnalată în rândul tinerilor.
La nivelul acestei categorii, la femei s-a ajuns la 20% iar la bărbaţi, la 47%. În
prezent, politicile de control ale industriei tutunului nu sunt bine puse la punct. Când
există reguli impuse, acestea nu sunt aplicate cu fermitate. Restricţii serioase asupra
publicităţii şi promovării acestui produs au apărut de curând.
La sfârşitul anului 2002, a intrat în vigoare legea care interzice fumatul în
locurile publice. Nu există măsuri ferme, care să conducă la aplicarea acestei legi şi,
în final, la păstrarea unui mediu fără tutun şi la limitarea vânzării de ţigări copiilor şi
adolescenţilor.
Autorităţile nu sunt conştiente încă de costurile pe care le implică fumatul la
nivel social. Anchetele efectuate în SUA sau în ţările occidentale arată că societatea
va consuma resurse enorme ca să elimine consecinţele fumatului asupra sănătăţii
populaţiei. Un sondaj realizat de Studiul Sănătatea Reproducerii România 1999
arată că, în 1999, 39% dintre femei au declarat că au fumat în viaţa lor. La bărbaţi,
procentul este mult mai ridicat: 72%. Numărul fumătorilor activi este cu puţin sub
aceste date. În medie, 30% dintre femei fumează zilnic şi 54% dintre bărbaţi practică
fumatul. Aceste date plasează România printre ţările cu cele mai înalte procente de
fumători din cadrul ţărilor foste comuniste. Doar Polonia şi Cehia se află înaintea
României. Impactul fumatului este diferit. Fumătoarele sunt în număr mult mai mare
29 Ibidem, p. 264
30 Ibidem