O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

44
la 21.698.181. Diferenţa foarte mare de 1.503.654 a fost determinată în mare parte
de scăderea semnificativă a numărului naşterilor.
Sociologii prevestesc adâncirea golului demografic. „În anii 1965-1967,
România a cunoscut prima perioadă de scădere a natalităţii, în istoria ei statistică
(poate au mai fost şi alte asemenea perioade, dar neînregistrate) sub pragul înlocuirii
generaţiilor. Atunci a fost adoptată o legislaţie pro-natalistă, iar efectele ei s-au văzut
imediat, determinând un boom demografic în 1968-1969. După aceea, s-a reinstalat
vechea tendinţă. În 1973, situaţia era la nivelul efectiv al natalităţii din 1967. S-a
revenit asupra legislaţiei din 1967. Iarăşi a apărut un vârf demografic, în 1974-1975,
după care s-a reinstalat vechea tendinţă, până în 1983, când a fost ultima revenire în
forţă a legislaţiei pro-nataliste ceauşiste, urmată de ultimul boom demografic din
1983-1985. După 1985, s-a revenit la tendinţa de scădere. După 1990, această
situaţie s-a accentuat. Generaţiile care au apărut după 1985 au scăzut foarte repede –
şi aceasta se poate uşor constata şi din numărul elevilor -, iar golul demografic masiv
va apărea în 2005”. 40
Schimbările de structură demografică a populaţiei României vor continua.
Această viziune sumbră este susţinută, în accepţiunea sociologilor, 41 de scăderea în
continuare a numărului naşterilor (în 1999, rata totală a fertilităţii a fost de 1,29 copii
la o femeie) şi de creştere a mortalităţii (speranţa de viaţă, în 1996, era de 65,30 ani
la bărbaţi şi 73,09 ani la femei). Analizele ONU proiectează o scădere cu 16% a
populaţiei României în 2020, faţă de cea din 1996. 42 Această prognoză, însă, pare a
fi depăşită de realitate, având în vedere rezultatele recensământului din 2002. În
2030, dacă se menţin actualele tendinţe, scăderea ar putea ajunge la -17%, faţă de
1996 (3,8 milioane de oameni). 43 Durata medie de viaţă, în 2002, a fost de 66,3 la
bărbaţi şi 67,8 la femei, cu mult sub valorile medii din Europa Occidentală (69 la
bărbaţi şi 76 de ani la femei). 44
Un studiu recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite susţine aceste previziuni,
arătând că, în 2050, România va avea mai puţin cu 4 milioane de locuitori. 45 De
altfel, în următorii 50 de ani, toate ţările europene vor cunoaşte dezechilibre
demografice majore determinate de creşterea numărului persoanelor în vârstă şi
scăderea ratei natalităţii.
O viziune şi mai sumbră oferă cercetătorii americani de la World Population
Prospects. În 2005, în România vor fi 19,8 milioane de locuitori, dintre care 17
milioane adulţi şi 2.400.000, copii sub 14 ani. Pe termen lung, situaţia se va
40
“Golul demografic masiv va apărea în 2005” - interviu cu prof. dr. Ioan Mihăilescu publicat în „Dosar
Provita Media” nr. 9-10, aprilie 2003, http://www.provita.ro
41
Mureşan, Cornelia, op.cit., p.211
42
Ibidem
43
Ibidem
44
Ziarul „România liberă”, 15 februarie 2003
45
Ziarul “Naţional”, 12 martie 2003