O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

139
În România, numărul femeilor, care apelează la controale ginecologice de
rutină, este încă mic. Examenele medicale implică efectuarea screening-ului de
rutină, implicit screening-ul pentru cancerul de col uterin şi de sân. Femeile îşi
justifică această atitudine pasivă în diferite moduri. Obstacolele apar pornind de la
percepţia scăzută asupra riscurilor neefectuării controalelor. Des invocat este şi
minimul disconfort pe care-l implică o asemenea activitate. De asemenea, foarte
multe femei manifestă o atitudine fatalistă faţă de cancer şi au o percepţie scăzută a
beneficiilor screening-ului. Alte argumente, care justifică acest comportament, ţin de
lipsa cunoştinţelor privind problemele de sănătate, de neîncrederea faţă de
recomandările medicului, de comunicarea nesatisfăcătoare dintre pacient şi medic şi
de factori socio-economici şi geografici. Femeile nu pot concepe controale cu
perioadă riguroasă şi pentru că disfuncţionalităţile din sistemul de sănătate sunt
mari. Furnizorii de astfel de servicii sunt distribuiţi inadecvat şi deficitar.
În Occident, se recomandă ca femeile să-şi facă un examen ginecologic de
rutină în fiecare an. În România, conform SSRR 1999, doar 36% dintre femei au fost
examinate în ultimele 12 luni. O asemenea situaţie scoate în evidenţă impactul
negativ al screening-ului asupra populaţiei, iar consilierea şi educaţia în problemele
de sănătate este deficitară. Una din două femei cu experienţă sexuală a fost la
ginecolog în ultimii 3 ani. În această situaţie improprie se află mai ales femeile din
mediul rural, tinerele femei care nu au fost căsătorite sau cele cu un nivel
educaţional şi socio-economic scăzut. Ca şi cele din etnia rromă, femeile din această
categorie au o mare probabilitate de a nu fi fost niciodată la un control ginecologic
preventiv.
6.2 Consumul de tutun
Degradarea stării de sănătate, cu toate consecinţele sale, a fost asociată în
România cu unele fenomene specifice, dintre care se evidenţiază creşterea
consumului de tutun şi alcool.
Un procent însemnat de oameni în România mor din cauza fumatului. Numărul
de fumători a crescut simţitor, ca efect al campaniilor agresive de publicitate făcute
de companiile transnaţionale producătoare de tutun. Statisticile arată că tot mai
multe femei tinere fumează. Fumatul, pe lângă faptul că determină în mod direct
creşterea numărului bolnavilor de cancer pulmonar şi de boli cardio-vasculare,
influenţează amplificarea unor riscuri specifice pentru femei. În primul rând, pe
această cale, creşte incidenţa cancerului de col uterin. În acelaşi timp, fumatul creşte
riscurile asociate consumului de contraceptive hormonale (infarcte, accidente
vasculare etc.).
Fumatul s-a dovedit a fi cauza unora dintre cele mai grave maladii. Tutunul, în
primul rând, este cunoscut ca un carcinogen uman potenţial. El este asociat multor
tipuri de cancer. Cel mai frecvent potenţează cancerul aparatului respirator şi al celui
digestiv. Sunt din ce în ce mai dese cazurile de cancer de vezică, col uterin şi rinichi.