O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

36
cauzate de avort. În anul 2000, erau înregistrate în România, la acest capitol, valori
dintre cele mai alarmante. „În anul 2000, România se situează pe primul loc în
Europa, în ceea ce priveşte mortalitatea prin avort şi pe locul cinci în ceea ce
priveşte mortalitatea prin risc obstetrical, conform datelor de care dispunem. În urma
decesului a 38 de femei au rămas orfani de mamă 59 de copii.” 8 De altfel, situaţia se
menţine la acelaşi nivel tragic, de la începutul anilor ’80. Pentru a avea o imagine cât
de cât reală a fenomenului, trebuie luate în calcul unele aspecte ale României de
astăzi. Ambiguităţile pornesc chiar din faza evaluării. Lipsa unor reglementări clare,
referitoare la înregistrarea cererilor de avort în clinicile private, poate explica
evaluarea inexactă. Un sondaj realizat la directoratele de sănătate publică regionale,
în 2001, arată că, în clinicile private, cu un an în urmă, a existat un număr de
aproximativ 80.000 de avorturi, realizate la cerere, care au fost omise din statisticile
medicale. Nu toate judeţele raportau avorturile efectuate în clinicile private.
Problema raportărilor incomplete din sectorul de sănătate privat a stârnit indignarea
autorităţilor, astfel încât, în prezent, ea este studiată de un departament special al
Ministerului Sănătăţii şi Familiei, care a promis noi reglementări. 9
Daniela Bartoş, fostul ministru al Sănătăţii şi Familiei, a recunoscut că explozia
avorturilor a fost determinată, în primul rând, de „legislaţia liberală introdusă după
1990”. 10 Acest fapt s-a asociat, de asemenea, cu „accesibilitatea crescută la avort a
populaţiei”. Avortul, folosit în continuare pe scară largă, a determinat consecinţe
grave, iar statisticile evidenţiază că „morbiditatea cauzată de complicaţiile avortului
a devenit semnificativă”. 11
Datele oferite de Ministerul Sănătăţii, în 1995, arătau că, în perioada 1990-
1992, rata avortului provocat în mod legal a avut o valoare medie foarte ridicată.
„Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul. Ca o consecinţă, rata
avortului provocat legal a atins cel mai ridicat nivel din lume – aproape 200 la 1000
de femei între 15-44 de ani, între 1990-1992. Aceasta corespunde unei rate a
avortului de aproape 3 avorturi provocate la fiecare născut viu pentru aceeaşi
perioadă”. 12 Consecinţele asupra sănătăţii femeilor (şi în special asupra fertilităţii
acestora) s-au dovedit a fi grave. Se constată, de exemplu, că rata totală a avortului
este cu 70% mai mare decât rata totală a fertilităţii (2,2 vs.1,3). 13
8
Mortalitatea maternă prin complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei în România, Bucureşti, Ministerul
Sănătăţii şi Familiei, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală 2000-2001, p.19-23
9
Dr. Horga, Mihai, „Contraception and Abortion in Romania”, Backround paper for the strategic
assessment of policy, programme and research issues related to pregnancy in Romania, oct. 2001, p.19
10
Dr. Bartoş, Daniela, „Sănătatea femeii şi a copilului şi protecţia familiei în viziunea Ministerului
Sănătăţii şi Familiei din România” în Congresul Internaţional «Familia şi viaţa la începutul unui nou
mileniu creştin», Bucureşti, 2002, p.40
11
Ibidem
12
Cercetarea sănătăţii reproducerii în România 1993, Raport final martie 1995, IOMC, CDC, Bucureşti,
1995, p.62-63
13
Studiul Sănătatea Reproducerii, România 1999, Raport final martie 2001, CDC, ARSPMS, p.64