O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

distructive se obţin prin aceleaşi tehnici utilizate în cazul oii Dolly. După care se
extrag celulele stem din embrionii clonaţi şi aceştia sunt distruşi. Potrivit
cercetătorilor, celulele stem, obţinute prin aşa-zisa clonare terapeutică, au multe
avantaje faţă de cele obţinute în mod convenţional, din embrioni neclonaţi.
Ţesuturile sau organele create prin această tehnică nu ar mai fi respinse pentru că
acestea ar conţine aceeaşi structură genetică, ca şi adultul căruia i se face operaţia de
transplant.
Clonarea terapeutică, care are aceleaşi etape, ca orişice clonare, implică crearea
şi distrugerea de embrioni umani. Toate problemele de etică, create de cercetarea pe
embrioni, se păstrează în acest caz, pentru că embrionii umani clonaţi au acelaşi
statut ca şi cei creaţi prin alte tehnici. Dacă ar fi să ajungă la maturitate, fiinţele
umane clonate ar putea fi fizic identice cu cele de la care au fost prelevate nucleele
transferate. Evident, ar avea o personalitate şi o identitate separată.
3.2 Celulele stem
Celulele stem (din engleză, „tulpinare”) au capacitatea de a se reînnoi nelimitat,
de a se reproduce, fără să se diferenţieze, putând da naştere unor celule cu putere
proliferatorie limitată, din care să rezulte populaţii de celule bine diferenţiate, cum
sunt celulele nervoase, musculare sau hepatice. Studiile asupra celulelor stem
durează de aproape 30 de ani. Oamenii de ştiinţă cred că, pe această cale, vor găsi
cea mai sigură soluţie pentru tratarea unor boli degenerative, căci nu există reacţii
imunitare, de respingere.
Cercetările de până acum au arătat că celulele stem se găsesc în multe din
ţesuturile organismului uman. Acestea însă au capacitatea foarte redusă de a da
naştere altui tip de ţesut, decât cel pentru care au fost produse de organism. Au fost
descoperite, în ultimii ani, celule provenite de la organismul uman, în stare să dea
naştere la mai multe tipuri de ţesuturi, în special hematic, muscular şi nervos.38
Asemenea celule stem pluripotente au fost descoperite în măduva osoasă, în creier,
în ţesuturile conjunctive ale diverselor organe şi în cordonul ombilical. Se utilizează
deja celule stem neurale vii, care sunt obţinute din cadavrele adulţilor, la câteva ore
după moartea acestora. Se vorbeşte astăzi tot mai mult despre recuperarea celulelor
stem din ţesuturile organismelor adulte şi reprogramarea lor, cu scopul obţinerii de
culturi de ţesuturi specializate. Celulele stem de adult au o mare elasticitate, iar
capacitatea lor depinde în mare măsură de informaţia genetică ce poate fi
reprogramată. Au fost tratate boli genetice rare, la şoareci, prin inserarea genei lipsă
în celulele stem ale acestora. Revista Science a anunţat, în aprilie 2000, primul
38 Părintele Juvenalie, op.cit, p. 259-260
87