O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

46
mortalităţii infantile, mortalităţii materne, bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv
HIV/SIDA, bolilor aparatului circulator şi tuberculozei, situează România ca un caz
special în Europa. În bună măsură, această stare a fost determinată de subfinanţarea
sistemului de sănătate. Se menţine încă, în managementul general, mentalitatea de
dinainte de 1989, când sănătatea era considerată “un domeniu neproductiv”. Aşa se
face că bugetul în acest domeniu a rămas la valori dintre cele mai mici. În
1990-2000, cheltuielile pentru sănătatea publică au variat între 2,8% şi 4% din PIB,
sau de la 28 la 61 de dolari/pe locuitor. 50 În toate ţările foste comuniste cheltuielile
din PIB pentru sănătate au fost mai mari: Bulgaria, 5%, iar Ungaria, Cehia, Polonia
şi Slovenia, 5-8%. 51
350,000
300,000
250,000
200,000
150,000
100,000
50,000
0
Evoluţia sporului natural negativ (1990-2000)
3,462
19,365
35,032
54,810
42,424
Născuţi vii
Decese
Spor natural negativ
31,869 28,794 21,299
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Această tendinţă face ca sistemul de sănătate să nu ofere răspunsuri la
problemele de sănătate reale ale femeilor, mai ales ale celor care provin din rândul
populaţiei sărace, care, conform estimărilor oficiale, se ridică la aproape 50% (vezi
capitolul “Problemele familiei româneşti”). Majoritatea maternităţilor, exceptând pe
cele private, nu au dotarea tehnică, care să le asigure funcţionarea în limitele
standardelor europene. 52
1.9 Poziţia partidelor politice
Activitatea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în structura de după 2000 (guvern
al Partidului Social Democrat), şi-a extins activitatea de bază, de „protecţia şi
50 Dr. Bartos, Daniela, Raportul “12 ani de tranzitie: bilantul sistemului de sanatate ca sector social”, 5
noiembrie 2002, Conferinta FOCUS, Elvetia
51 Mureşan, Cornelia, op.cit., p.160
52 Ziarul „Cotidianul”, 19 august 2002