O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

Clonarea („klon”, în greacă, înseamnă „germen”, „vlăstar”, „rămurică”,
„crenguţă”) este definită ca o metodă prin care se produc clone, adică organisme,
celule sau molecule identice. Există o clonare naturală, când, pornind de la acelaşi
zigot, apar gemenii. În antichitate, a fost cunoscută clonarea la plante (viţa-de-vie,
pomii fructiferi), care se pot înmulţi astfel, cu păstrarea caracteristicilor genetice.
Cultivate in vitro, celulele vegetale, cât şi cele animale, pot evolua în clone. După
diviziune, rezultă doi embrioni identici din punct de vedere genetic. Cele două
organisme au acelaşi patrimoniu genetic, dar au organisme proprii. Pornind de la
modelul natural, a fost perfectată o tehnică, ce constă în separaţia blastomerilor,
când embrionii au 60-80 de celule, după 6-7 zile de la concepere. Metoda a fost pusă
în practică în Franţa, în 1982.32 Prin această tehnică, care se desfăşoară, în
principiu, ca şi reproducerea sexuată din natură, se obţin cupluri de gemeni identici
genetic.
Cea mai frecventă metodă constă în obţinerea unei clone, prin transplant de
nuclei în ovule. Încă din 1955, când s-au făcut primele experienţe pe broască, s-a
observat că transferul de nucleu trebuie realizat în faza când celulele au totipotenţă,
adică au capacitatea de a regenera. Celula este denucleată şi, în citoplasma ei, se
introduce nucleul unei celule adulte. Zigotul va moşteni întreg patrimoniul genetic al
donatorului. Organismul rezultat nu mai păstrează nimic de la cele de la care au
provenit gameţii.
Primul mamifer clonat cu succes, din celulele unui animal adult, s-a născut la 5
iulie 1996. Profesorul Ian Wilmut, de la Institutul Roslin din Edinburgh, a transferat
nuclee, provenite din glanda mamară a unei oi mature, în ovulele unei oi din altă
rasă. Din 277 de transferuri s-au obţinut 29 de embrioni, care au ajuns în faza de
blastocist. După 148 de zile, din singurul embrion, care a supravieţuit după
implantare, s-a născut oaia Dolly. Această realizare a fost capitală pentru evoluţia
acestor experimente, pentru că nu s-au mai folosit nuclee de embrioni, ci celule de la
un organism adult. După naşterea oiţei Dolly, cercetarea în domeniul clonării a
evoluat mult. În 1998, s-a anunţat naşterea a două vaci şi obţinerea a 20 de cópii de
şoareci.
În România, au fost făcute cu succes experienţe de clonare a animalelor
domestice, pe baza nucleelor din celule embrionare de la taurine, la Universitatea de
Ştiinţe agricole din Timişoara, iar de la ovine, la Staţiunea de Creştere şi Ameliorare
a Ovinelor de la Pallas-Constanţa.33
3.1 Clonarea umană
Tehnica transferului nuclear a fost aplicată, până la urmă, şi fiinţelor umane.
Primele informaţii despre rezultate ale cercetării în acest domeniu au apărut în 1993,
32 Ibidem, p. 346
33 Ibidem, p. 346
85