O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

162
Amplificarea vieţii sexuale şi creşterea numărului de adolescenţi şi tineri, care
îşi încep viaţa sexuală înainte de căsătorie, face să se mărească şi numărul de sarcini
aşa-numite „nedorite”. Din păcate, instituţiile de specialitate din România,
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei nu au găsit încă răspunsuri adecvate la
aceste probleme, iar societatea civilă nu este pregătită pentru activităţi complexe,
care cer experienţă de organizare şi costuri mari financiare. Lucrurile se dovedesc a
fi greu de controlat şi pentru că lumea românească se află într-o schimbare foarte
rapidă. „Este trist şi revoltător să vedem tot mai multe adolescente însărcinate, care
aleg pruncuciderea drept rezolvarea problemelor”,85 declară preşedintele Ion
Iliescu, pus în faţa acestei situaţii.
Dr. Christa Todea-Gross, coordonatoarea Proiectului „Pentru Viaţă” de la
Cluj-Napoca, creionează un tablou sumbru: „Datele statistice obţinute în urma
procedurilor de consiliere, efectuate la Clinica de Obstetrică-Ginecologie I, cu
aprobarea binecunoscutului profesor universitar dr. Ioan V. Surcel, arată faptul că, în
anul 2002, în Clinicile de Obstetrică şi Ginecologie din Cluj-Napoca, s-a înregistrat
un număr mare de avorturi în rândul elevelor şi studentelor. Un procent de 20%
dintre acestea au fost efectuate «la cerere». Dacă în anul 2001, elevele care solicitau
un avort erau majoritatea din clasele a XI-a şi a XII-a, în ultimul timp (în special, pe
parcursul anului 2003), vârsta lor a scăzut foarte mult, majoritatea dintre solicitante
fiind din clasele a X-a şi a IX-a. Mai mult, au început să solicite avort şi eleve de
clasa a VIII-a.”86 „Sunt multe eleve cu 2-3 avorturi, vârsta lor scade tot mai mult şi
mă simt obligată să sesizez direcţiunile şcolare, inspectoratele şcolare şi, nu în
ultimul rând, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, pentru a se lua mǎsuri de
prevenire a acestor probleme atât de grave şi atât de actuale.”87
Profesorul universitar dr. Justin Diaconu, de la Spitalul Clinic de Boli
Dermato-Venerologie „Prof. Dr. Scarlat Longhin”, Bucureşti, susţine că limita
debutului în viaţa sexuală la fete a ajuns în jurul vârstei de 9 ani, justificând astfel
trista realitate: „Relaxarea morală de după revoluţie a permis apariţia acestui
fenomen”.88 În 1999, conform studiilor efectuate de autorităţi, vârsta medie a
primului contact sexual era de 19,5 ani, în descreştere faţă de 1993, când această
vârstă era de 20,5 ani. Proporţia femeilor care şi-au început activitatea sexuală,
înainte de 20 de ani, era de 56%, în timp ce, la bărbaţi, la aceeaşi vârstă, era de
80%.89
Educaţia sexuală a adolescenţilor şi tinerilor constituie un domeniu care nu a
fost destul dezvoltat şi analizat. Rezultatele înregistrate în ţările occidentale ridică
semne de întrebare asupra strategiilor aplicate. În anii ’80, în şcolile şi liceele din
85 Ziarul „Curentul”, 10 martie 2003
86 Dr. Todea-Gross, Christa, vezi Dosar Provita Media nr. 30 (http://www.provita.ro)
87 Dr. Todea-Gross, Christa, vezi Dosar Provita Media nr. 27 (http://www.provita.ro)
88 Ziarul „Naţional”, 4 martie 2003
89 Relansarea reformei în domeniul Sănătăţii. Strategii naţionale în domeniul Sănătăţii, MSF, CNAS,
Snagov 5 decembrie 2001, p.74