O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

chiar favorizarea unor anumite forme de cancer”,28 minimalizând astfel riscurile
asociate folosirii lor.
În acelaşi timp, în România, au fost iniţiate puţine cercetări, care să evidenţieze
realităţile ce decurg din folosirea contraceptivelor (vezi capitolul „Consecinţele
avortului”). Faptul că în discursurile de promovare a acestor „produse” se foloseşte
sintagma „sănătatea reproducerii” sugerează prezenţa în continuare a mentalităţilor
din perioada comunistă. Se apelează la acelaşi model reducţionist de a înţelege
lucrurile. Şi atunci, ca şi acum, se practicau politici agresive de „control al
reproducerii”.
Majoritatea contraceptivelor, care au acelaşi statut legal ca celelalte
medicamente, ajung pe piaţa românească din import. Cei care le achiziţionează
trebuie să se supună unei proceduri, aprobate de Ministerul Sănătăţii şi de Agenţia
Naţională pentru Medicamente. În mod legal, trebuie să aibă un certificat de calitate
şi să fie înregistrate. Produsele, care provin din cadrul statelor membre ale
Convenţiei pentru Recunoaştere Reciprocă a Inspecţiei Farmaceutice, sunt scutite de
control.29
Nu există reglementări legale care să se refere în mod special la
contraceptive.30 În informarea opiniei publice asupra folosirii lor nu se ţine seama
decât de interesele comerciale. Ministerul Sănătăţii şi Familiei susţine un program
pentru promovarea sănătăţii reproducerii, în baza căruia, începând cu anul 1998, sau
desfăşurat mai multe campanii publice privind folosirea mijloacelor moderne de
contracepţie. Femeilor li se oferă contraceptivele ca alternativă la avorturile
chirurgicale.
1.5 Utilizarea contracepţiei în România
Influenţa contracepţiei a crescut mai ales după 1993. La femeile cu vârste
cuprinse între 15 şi 44 de ani utilizarea a crescut de la 57%, la 64%, în perioada
1993-1999.31 Mijloacelor aşa-zis moderne le revin procente mai mici, 23,3%, la
femei şi 22,8%, la bărbaţi.32 Din aceste grupuri restrânse fac parte femeile cu un
nivel de viaţă şi educaţional ridicat. Acest fapt vine oarecum în contradicţie cu teza
organizaţiilor care promovează contracepţia modernă, potrivit cărora numărul de
sarcini nedorite din motive socio-economice ar putea scădea numai pe calea
contracepţiei. În realitate metodele moderne de contracepţie sunt acceptate tot mai
mult de femeile tinere, fără copii, care au cel puţin studii secundare şi au un standard
de viaţă mediu. Iar acest fenomen social se află în creştere.
28 Ziarul “Viaţa medicală”, 21 martie 2003
29 Horga, Mihai, op.cit., p.8
30 Ibidem, p.8
31 Studiul Sănătatea Reproducerii România 1999, Raport final martie 2001, CDC, ARSPMS, p. 148
32 „Strategii naţionale în domeniul sănătăţii”, Snagov, 5 decembrie 2001, p. 93
67