O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

135
Diferenţele dintre mentalităţile din mediul rural şi cel urban au fost mari
totdeauna în România. Familia tradiţională, ale cărei trăsături supravieţuiesc în mare
parte în mediul rural, a fost ataşată de căsătorie. Sfărâmarea universului ei este
îngreunată de intervenţia rudelor şi chiar a colectivităţii locale. Totuşi, aceste medii
de rezistenţă au slăbit în ultimii ani. Tendinţele, prezente de multă vreme în ţările
occidentale, se manifestă astăzi şi în zona rurală. Numărul căsătoriilor din mediul
rural este mai mic decât în mediul urban, în schimb sunt înregistrate mai puţine
divorţuri. Anuarul statistic din anul 2000 arată că ponderea tinerilor din mediul rural,
în ansamblul acestei generaţii, este de 45%. De altfel, populaţia tânără a scăzut atât
în mediul rural, cât şi în mediul urban. Diferenţele existente între cele două medii ţin
de gradul de mobilitate teritorială. Cercetările Institutului de Sociologie al
Academiei Române evidenţiază faptul că 90% din populaţia care migrează pleacă
din zona rurală.18
O dată cu accentuarea migraţiei, în anii ’60-’70, determinată de industrializarea
masivă, controlul social al comportamentelor specifice omului integrat în familie s-a
redus. Actul căsătoriei, dintr-un eveniment social, a devenit unul personal. Tinerii au
acceptat uşor noile mentalităţi, care au creat o disponibilitate mărită la divorţ.
Cele mai mari influenţe asupra stabilităţii familiei o au factorii din interiorul ei.
De exemplu, divorţul apare mai rar la cuplurile unde soţul este mai în vârstă cu 1-10
ani. Situaţia se schimbă brusc atunci când diferenţele de vârstă sunt mai mari. În
acelaşi timp, divorţul este perceput diferit în funcţie de profesiile de bază ale
partenerilor. Agricultorii acceptă mai greu o asemenea soluţie. Rezistenţele cele mai
mari la divorţ le manifestă însă pătura intelectualilor. Dacă cei care locuiesc în
mediul rural, atunci când sunt puşi în faţa unor asemenea dileme, resimt controlul
social puternic al comunităţii lor, intelectualii percep desfacerea căsătoriei ca având
multe implicaţii negative sau nedorite la nivel individual şi, mai ales, la nivel social.
Cuplurile de muncitori, pentru care un rol important îl au conflictele generate de
lipsa de afecţiune şi de infidelitate, sunt cele mai vulnerabile la divorţ.
Prezenţa copiilor constituie un important factor care împiedică divorţul. De
asemenea, divorţul survine mai greu în familiile care au o vechime de peste 20 de
ani, iar sănătatea soţilor constituie mai degrabă un factor de frânare decât de
favorizare. În faţa instanţelor, conform anchetelor sociologilor, bărbaţii sunt
consideraţi vinovaţi îndeosebi de violenţă şi alcoolism, iar femeile de concubinaj şi
relaţii extraconjugale.
Schimbările din comportamentul oamenilor s-au accentuat după 1990, explicate
prin reducerea constrângerilor de tip social şi creşterea constrângerilor de tip
material.19 „Schimbările de tip legislativ, precum modificările legii privind avortul
şi divorţul, involuţia economiei, ce a generat fenomene precum sărăcirea şi şomajul,
18 Buburuzan, Leon, (coord.), Starea tineretului din România, Bucureşti, Centrul de Studii şi Cercetări
pentru Probleme de Tineret, 2001, p. 70
19 Berevoescu, Irina, „Schimbări în familia românească – o lectură a datelor demografice din perioada de
după 1990”, în revista „Dilema”, nr. 363, februarie 2000