O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

1. CONSECINŢELE AVORTULUI
Capitolul IX
143
1.1 Pericolele imediate asupra sănătăţii fizice
Avortul este o opţiune la limită, care implică nemăsurate riscuri. Faptul că rata
avorturilor la cerere se menţine la un nivel foarte ridicat (date oficiale, care, cum am
arătat în capitolul „Problemele avortului” sunt mult sub cele reale: 1104,3 avorturi la
mia de născuţi vii, în 2000,1 şi, după date mai noi, 1156,5, în 2001)2 arată că
efectele nefaste ale avortului continuă să fie încă nesocotite în România. De altfel, şi
în practica medicală internaţională riscurile procedurilor chirurgicale, pe care le
implică avortul, sunt subestimate. Aşa cum observa dr. Warren Hern, „există puţine
proceduri chirurgicale cărora li se acordă atât de puţină atenţie, cărora le sunt
subestimate riscurile potenţiale, cum i se acordă avortului”.3
Un alt amănunt, care indică ignorarea riscurilor avortului, în România, îl
constituie mortalitatea maternă cauzată de avort, a cărei rată este mult ridicată
comparativ cu ţările europene (16,79 de femei moarte la 100.000 de născuţi vii, în
2001, după ultimele date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii). În Raportul “12 ani
de tranziţie: bilanţul sistemului de sănătate ca sector social”, prezentat de fostul
ministru al Sănătăţii şi Familiei, Daniela Bartoş, în cadrul Conferinţei FOCUS
(Elveţia, la 5 noiembrie 2002), mortalitatea maternă din toate cauzele era de 6 ori
mai mare decât media ratei ţărilor Uniunii Europene şi de 3 ori mai mare decât
media în ţările din Centrul şi Estul Europei (38 femei moarte la 100.000 de naşteri în
2000).4
Riscul avortului creşte odată cu precaritatea tehnicilor chirurgicale folosite. Din
datele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Familiei reiese că „nici una dintre cele 261
de maternităţi existente pe plan naţional nu se încadrează total în standardele
normale de funcţionare, fiecare unitate sanitară având nevoie de reabilitare într-un
grad mai mare sau mai mic “.5
1 Evoluţia principalilor indicatori demografici în România, în perioada 1989-2000, Centrul de Calcul,
Statistică Sanitară şi Documentare Medicală, p. 26
2 Conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe 2001 (http://hfadb.who.dk)
3 Apud A Way of Life, p.91
4 Declaraţia de presă a Ministerului sănătăţii şi Familiei, 5 noiembrie 2002 (http://www.gov.ro)
5 Conform declaraţiei făcute de Mihai Horga, director al Direcţiei de asistenţă familială şi socială, în
ziarul „Cotidianul”, 19 august 2002