O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

More documents

Recommendations

Info

42 600 500 400 300 200 100 0 547 1989 Evoluţia mortalităţii materne prin avort (număr decese) 1989-2000 183 1990 113 1991 98 102 93 1992 1993 1994 59 50 47 42 44 38 Surse: Mortalitatea maternă prin complicaţiile sarcinii, naşterii şi lăuziei în România, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi documentare medicală, 2001, p.17 şi Evoluţia principalilor indicatori demografici în România, în perioada 1989-2000, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi documentare medicală, 2001, p.4 Într-o situaţie asemănătoare se află şi Rusia, care, după statisticile OMS, are o rată de 14,65 la 100.000 naşteri vii. Totuşi, situaţia din Rusia a început să se „calmeze”, în ultima vreme. Ministrul Sănătăţii din Federaţia Rusă, Olga Shaparova, în timpul unei audieri parlamentare, a susţinut că „numărul avorturilor a scăzut simţitor”. În 1997, se înregistrau trei avorturi la fiecare născut viu, situaţie care s-a perpetuat mult timp. Începând cu anul trecut, s-a ajuns la 1.3 avorturi pentru fiecare născut viu. De asemenea, şi numărul de pierderi de sarcini s-a diminuat, de la 21.000, în 1997, la 12.000 în 2002. 34 În Polonia, unde avortul este foarte mult restricţionat, acest indicator este foarte scăzut, fiind de 0,26 în 2000. 35 Pornind de la acest caz, se poate spune că restricţiile mari puse în calea avortului nu determină în nici un fel creşterea avorturilor ilegale şi, implicit, a mortalităţii materne. În România, în anul 2000, au murit, din cauza avortului, 38 de femei, lăsând în urmă 59 de copii. Să ne închipuim câţi copii au rămas fără mamă în perioada 1989-2000, în urma decesului a 1416 femei. Riscul unei gravide din România de a muri din cauza unei probleme legată de sarcină este de 14 ori mai mare decât al celor din Austria şi de 4 ori mai mare decât al celor din Republica Cehă, Polonia sau Ungaria. 36 34 AFP, <strong>Pro</strong>-Life Infonet, 12 aprilie 2003 35 WHO/Europe, HFA Database, ianuarie 2002 36 Ibidem 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Mortalitatea maternă ridicată, ca şi mortalitatea infantilă, arată că în România starea de sănătate este una dintre cele mai precare în spaţiul Europei Centrale şi de Est. De altfel, şi la capitolul mortalitatea infantilă, în perioada 1989-2000, România se afla printre ţările cu cele mai ridicate valori din întreg spaţiu european, cu toate că rata mortalităţii infantile a involuat de la 26,9 la 18,6 decese la 1000 de născuţi vii, în perioada 1990-2000. 37 1.7 Populaţia României scade vertiginos După 1989, o dată cu liberalizarea avorturilor, în România, s-a declanşat o criză demografică, pe care sociologii, cu datele pe care le au, o compară cu situaţia din perioada războiului. 38 De la an la an, populaţia scade în mod neaşteptat. În primii ani, până în 1992, la această diminuare excesivă prin scăderea naşterilor a contribuit şi emigraţia. Mentalităţile create de noul model de viaţă sexuală şi condiţiile socio-economice tot mai precare, specifice unei ţări cu economie instabilă, au condus la o situaţie demografică fără precedent. În istoria României, o schimbare cu implicaţii atât de mari, la nivel social, a mai avut loc la începutul secolului XX. Atunci, tranziţia a fost urmată de efecte pozitive. După primul război mondial, s-a înregistrat o creştere rapidă a populaţiei. Ritmul actual al scăderii numărului de naşteri, într-un mod cu totul anormal, presupune impunerea unui nou model de procreaţie. Deşi familia, comparativ cu situaţia din ţările occidentale, nu a suferit modificări semnificative, se observă, însă, o schimbare radicală la nivelul atitudinii părinţilor faţă de copii. Un număr tot mai mare de părinţi “îşi planifică” maximum un copil. Începând cu 1990, numărul avorturilor în România l-a depăşit pe cel al naşterilor vii. Rata fertilităţii a scăzut sub nivelul de înlocuire. În spitalele din Bucureşti, se efectuau, în anii ’90, câte 70-100 de avorturi în fiecare zi. În 2000, a fost înregistrat un număr de 234.521 de nou-născuţi, faţă de 369.554, în 1989. În aceeaşi perioadă, a crescut numărul de decese de la 247.001, 1990, la 255.820, în 2000. 39 Aceste două fenomene demografice, pe care sociologii le consideră fundamentale în evoluţia populaţiei, “şi-au unit forţele”, determinând scăderea în mod dramatic a populaţiei. Avortul continuă să fie principala „metodă de control” al fertilităţii în România, nesocotindu-se multitudinea consecinţelor nefaste. Femeile se plâng de stări depresive, boli nervoase, probleme sexuale şi izolare socială. Recensământul efectuat în 2002 arată că populaţia României a scăzut, după 1990, de la 23.201.835, 37 Evoluţia principalilor indicatori demografici în România în perioada 1989-2000, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală, p. 13 38 Mureşan, Cornelia, Evoluţia demografică a României/Tendinţe vechi, schimbări recente, perspective (1870-2030), Cluj-Napoca, Editura Presa universitară clujeană, 1999, p.166 39 Evoluţia principalilor indicatori demografici în România, în perioada 1989 -2000, Centrul de calcul, statistică şi documentare medicală, p.4-5 43
Page 1 and 2: LARISA CIOCHINĂ CONSTANTIN IFTIME
Page 3 and 4: LARISA CIOCHINĂ CONSTANTIN IFTIME
Page 5 and 6: CUVÂNT ÎNAINTE / 9 CUVÂNTUL AUTO
Page 7 and 8: 2. POZIŢIA BISERICILOR CREŞTINE
Page 9 and 10: S Cuvânt înainte unt onorat să p
Page 11 and 12: Cuvântul autorilor Autorii mărtur
Page 13 and 14: Capitolul I 13 1. VIAŢA OMULUI DIN
Page 15 and 16: neprecizate, deşi studiile arată
Page 17 and 18: ob de mac, este legată genetic de
Page 19 and 20: concludente în organismul mamei.
Page 21 and 22: ătăi pe minut. Rinichii elimină
Page 23 and 24: unui făt ucis prin avort. Durerea,
Page 25 and 26: că poate recunoaşte sunete repeta
Page 27 and 28: Directorul Spitalului de copii „S
Page 29 and 30: mai mare valoare din Europa. Cele m
Page 31: Începând cu anii ’70, au fost f
Page 34 and 35: 34 ţările în care avortul este a
Page 36 and 37: 36 cauzate de avort. În anul 2000,
Page 38 and 39: 38 11% revine genului de avort tard
Page 40 and 41: 40 responsabilităţilor sociale ş
Page 44 and 45: 44 la 21.698.181. Diferenţa foarte
Page 46 and 47: 46 mortalităţii infantile, mortal
Page 48 and 49: 48 scăzut îi face pe oameni să-
Page 50 and 51: 50 Legea privind planificarea famil
Page 52 and 53: 52 Anul 1995 1996 1997 1998 1999 20
Page 54 and 55: 54 Pornind de la exemplul american,
Page 56 and 57: 56 3.3 Alte metode de avort 3.3.1 P
Page 59 and 60: CONTRACEPŢIA Capitolul III 59 În
Page 61 and 62: 1.2 Metodele abortive de contracep
Page 63 and 64: 1.2.1.2 Dispozitivele intrauterine
Page 65 and 66: 1.2.4 Injecţiile pentru controlul
Page 67 and 68: chiar favorizarea unor anumite form
Page 69 and 70: 1.6 Efectele nefaste ale contracep
Page 71: siguranţa medicamentelor, care ar
Page 76 and 77: 74 cunoscute, până acum, presupun
Page 78 and 79: 76 1997, era rezultatul unui tratam
Page 80 and 81: 78 care se va dezvolta în burta ma
Page 82 and 83: 80 Sunt cunoscute deja experimentel
Page 84 and 85: 82 pentru a forma cele două organi
Page 86 and 87: 84 Cercetătorii din domeniul genet
Page 88 and 89: 86 când doi cercetători americani
Page 90 and 91: 88 succes înregistrat în terapia
Page 92 and 93:
90 persoane dispărute, în condiţ
Page 94 and 95:
92 nu au tăria de a manifesta soli
Page 99 and 100:
1. PERSPECTIVE RELIGIOASE 1.1 Conce
Page 101 and 102:
al lui Dumnezeu s-a încarnat nu la
Page 103 and 104:
Biserica Ortodoxă Română susţin
Page 105 and 106:
101 Renaşterii, care justificau av
Page 107 and 108:
2.5 Federaţia Comunităţii Evreie
Page 109:
2.7 Creştinii cu poziţii echivoce
Page 114 and 115:
108 înainte ca fătul să primeasc
Page 116 and 117:
110 1.3 Avortul terapeutic Avortul
Page 118 and 119:
112 Codul Penal din 1937 pedepsea (
Page 120 and 121:
114 anului 1977.17 Sociologii susţ
Page 122 and 123:
116 Valorile tradiţionale, impregn
Page 124 and 125:
118 fundamental al viabilităţii c
Page 126 and 127:
120 determinată de o proastă nutr
Page 128 and 129:
122 Cei de la 1 la 3 ani se aflau
Page 130 and 131:
124 în mediul familial. Copiii nu
Page 132 and 133:
126 cazul narcomanilor. Numărul to
Page 134 and 135:
128 omului. Trăind un sentiment ac
Page 136 and 137:
130 Modificările din planul econom
Page 138 and 139:
132 Stilul de viaţă al familiei t
Page 140 and 141:
134 Sociologii susţin că analiza
Page 142 and 143:
136 sau transformările sociale, ma
Page 144 and 145:
138 6. Starea de sănătate După 1
Page 146 and 147:
140 Studiile arată că fumatul con
Page 148 and 149:
142 1999.32 În aceeaşi perioadă,
Page 150 and 151:
144 Un studiu britanic efectuat pe
Page 152 and 153:
146 Bineînţeles că avortul chiru
Page 154 and 155:
148 Bucureşti, într-o perioadă d
Page 156 and 157:
150 celorlalte femei (32) au fost i
Page 158 and 159:
152 Foarte multe sarcini nedorite r
Page 160 and 161:
154 manifestărilor violente, de li
Page 162 and 163:
156 Universitatea din Nebraska (SUA
Page 164 and 165:
158 afacere fără risc de faliment
Page 166 and 167:
160 începând din 1993. Situaţia
Page 168 and 169:
162 Amplificarea vieţii sexuale ş
Page 170 and 171:
164 mult sau mai puţin pe educaţi
Page 172 and 173:
166 subliniind faptul că părinţi
Page 174 and 175:
168 existenţa convenţiilor sexual
Page 176 and 177:
170 Revoluţia sexuală, declanşat
Page 178 and 179:
172 Cei care justifică eutanasia p
Page 180 and 181:
174 orice vârstă, «consumatorii
Page 182 and 183:
176 până la limite. A avea copii
Page 184 and 185:
178 însemnând caracterul de viaţ
Page 186 and 187:
180 după revoluţie prin liberaliz
Page 188 and 189:
182 Centrul pentru Viaţă şi Fami
Page 193 and 194:
Anexă 185 1. Asociaţia „Caritas
Page 195 and 196:
BIBLIOGRAFIE 187 Alexiu, Teodor-Mir
Page 197 and 198:
189 Mihăilescu, Ioan - “Consolid
Page 199 and 200:
191 Vârtej, Petrache - „Ginecolo
Page 201 and 202:
Summary 193 The book “A Vision of
Page 203 and 204:
195 exclusive to Romania are presen
show all

O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?