O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

153
În cazul femeilor, care îşi motivează în mod sistematic avortul din motive de
sănătate psihică, stările lor conflictuale au surse mult mai adânci. Dintr-un studiu
efectuat în Marea Britanie pe asemenea persoane a reieşit că aceste femei şi-au
justificat avortul, pornind de la eşecul strategiilor lor de a-şi apropia bărbaţii sau
pornind de la conflicte nerezolvate din familia lor de origine. Sarcinile erau
considerate nedorite, pornind de la intenţia lor de a-şi repara anumite dorinţe sau
având surse chiar unele dorinţe de natură distructivă.50
Se cunoaşte deja că un avort dezvoltă un comportament agresiv, iar agresiunea
ţinteşte spre potenţialul tată, spre propria persoană şi, mai cu seamă, spre
obstetrician.51
1.3.2 Sindromul post-avort
Convingerea că avortul afectează sănătatea mintală a femeii s-a consolidat de-a
lungul timpului. Sindromul post-avort nu este recunoscut peste tot în lume, mai ales
în România. Boala, căci o putem numi aşa, a fost recunoscută de Asociaţia
Americană de Psihiatrie, fiind definită ca o dereglare anxioasă, cauzată de un stres
major personal, ce se naşte după un eveniment grav, a cărui reacţie se dezvoltă în
timp.52
Prof.dr. Wanda Poltawska, Polonia,53 consideră că acest stres post-traumatic
cuprinde trei etape, desfăşurate pe o perioadă de câteva luni. Starea de depresie se
manifestă cu preponderenţă printr-o abundenţă de gânduri de sinucidere şi nevroze
depresive, asociate cu tulburări de conştiinţă. Intensitatea acestor stări diferă de la
caz la caz, fiind mai accentuate la femeile sensibile. Psihologii susţin că sindromul
post-avort constituie de fapt un efect al atentatului la sensul vieţii, pe care îl implică
maternitatea, ceea ce declanşează tendinţe de autodistrugere. Aceste tulburări au şi
un suport fiziologic, căci avortul produce un dezechilibru hormonal, accentuează
tulburări organice. Este un fapt binecunoscut acela că starea de sterilitate, care se
instalează, în multe cazuri, după avort, accentuează procesul de vinovăţie.
Comportamentul agresiv pe care-l determină avortul se evidenţiază prin ura faţă
de partener sau prin instalarea frigidităţii. În cele din urmă, în cadrul unui cuplu,
prezenţa acestei agresiuni determină ruperea relaţiilor dintre parteneri. Atât depresia
cât şi agresivitatea aduc după ele, în timp, tulburări de personalitate, ce persistă
vreme îndelungată.
Un stres extrem, afirmă psihologii, determină suferinţe ce conduc la fragmentări
ale sinelui. Aceste stări sunt potenţate de sincope ale memoriei, de accentuarea
50 Schmidt, R., Priest, R.G., The effects of termination of pregnancy: A follow-up study of psychiatric
patients, în “British Journal of Medical Psychology” nr. 54, 1981, p. 267-276
51 Stössel, Pius, op.cit., p. 91-111
52 A Way of Life, p. 94
53 Apud Stössel, Pius, op.cit., p. 126-133