O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

Capitolul VIII
127
PROBLEMELE FAMILIEI ROMÂNEŞTI
1. Tendinţe în lumea contemporană
Ca în majoritatea ţărilor creştine, codurile familiei în România sunt în bună
parte influenţate, „sau chiar originate în Vechiul sau Noul Testament”.1 Regulile
privind convieţuirea dintre soţi, încheierea căsătoriei, raporturile dintre părinţi şi
copii din codurile civile sunt identice cu cele din morala creştină. În multe ţări, în
perioada contemporană, a început laicizarea vieţii familiale, ceea ce a dus la
îndepărtarea acesteia de reglementările Bisericii. În România, efectele laicizării sunt
mai puţin evidente decât în culturile occidentale. Renunţarea la ideologia
materialismului istoric, impusă înainte de 1989, a avut drept consecinţă firească
revenirea populaţiei la valorile religiei creştine. „Dacă judecăm după indicatori
statistici, aproape toate familiile din România, întemeiate printr-o căsătorie civilă,
sunt consolidate şi printr-o căsătorie religioasă. Că acest lucru este făcut dintr-o
credinţă profundă, sau pentru respectarea ritualică a unor norme sociale, este foarte
greu de afirmat. Sunt cercetări aproape imposibile – nu poţi şti ce este comportament
efectiv, ce este credinţă profundă şi ce este doar o mimare a unui comportament
colectiv. În majoritatea cazurilor, însă, comportamentele prenupţiale şi cele familiale
nu contravin regulilor religioase generale. Adulterul sau prostul tratament aplicat
copilului sunt reprimate şi de legile laice, şi de biserică. Şi majoritatea cuplurilor,
deşi au mai multă permisivitate, mai multă libertate, se supun normelor de identitate
conjugală şi de reprimare, cel puţin simbolică, a unor comportamente deviante, cum
ar fi adulterul”, apreciază sociologul Ioan Mihăiescu, specialist în probleme de
familie.2
În contemporaneitate, sociologii au căutat să înţeleagă abruptele transformări
din viaţa modernă, care au condus la schimbări fundamentale în structura şi funcţiile
familiei. S-a spus, în multe astfel de studii, că industrializarea, urbanizarea şi
migraţia au impus familiei dimensiuni din ce în ce mai mici, pentru a deveni mai
mobilă şi a face faţă noilor cerinţe. 3
Familiile din lumea rurală au fost împinse mereu spre oraş, fapt care a produs
un sentiment adânc de dezrădăcinare în rândul celor aflaţi în miezul acestor
transformări. Sentimentul dezrădăcinării a determinat consecinţe grave asupra
1 Mihăilescu, Ioan, interviu, Dosar Provita Media, nr. 9-10, aprilie 2003, http://www.provita.ro
2 Ibidem
3 Toffler, Alvin, Al treilea val, Bucureşti, Editura Politică, 1983