O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

24
normal, pe care-l ucide, e un copil care ar putea să zâmbească sau să spună «mamă»,
nici unul nu ar mai face avorturi”. 15
Obstetricianul şi ginecologul american Bernard Nathanson a folosit filmarea cu
ultrasunete în cazul avortului unui făt de 12 săptămâni (3 luni). Filmul surprinde
momentul apropierii instrumentului ucigaş al avortului, atunci „fătul se mişcă într-un
mod violent şi agitat; bătăile inimii cresc de la 140, la 200 pe minut; el deschide gura
larg, ca într-un strigăt mut. De aceea şi filmul se numeşte Strigătul mut.” 16 Medicina
nucleară contemporană a confirmat concluziile acestui medic american, arătând că
de la 7 săptămâni (50 de zile) se fac simţite undele encefalice, ceea ce, potrivit
criteriilor ştiinţei contemporane, evidenţiază nivelul evoluat al fătului, specific
persoanei adulte.
Foarte mulţi medici neurologi din Marea Britanie susţin că ar trebui să fie
folosite anestezice în avorturi, începând cu cea de-a unsprezecea săptămâna de
gestaţie. Susan Greenfield, neurolog la Universitatea Oxford, director la Royal
Institution, a declarat: „Atâta timp cât o anumită fiinţă are un sistem nervos, oricât
de primitiv ar fi acesta, ar trebui să o tratăm cu o mai mare atenţie.” 17
3. MEMORIA FĂTULUI
Foarte multă vreme s-a crezut că un copil nenăscut nu are memorie, argument
care a fost folosit la negarea umanităţii lui. Fătul, s-a spus, nu poate memora
deoarece principalele căi nervoase ale sale nu s-au mielinizat pe deplin, ceea ce face
ca mesajele de durere să nu poată fi transmise. De fapt, absenţa mielinului
încetineşte numai conducerea acestor impulsuri. Cercetări noi arată că această lipsă
nu împiedică şi nu blochează transmiterea impulsurilor. Andrew Feldmar, psiholog
la clinică din Vancouver, a lansat ideea că „memoria s-ar putea instala chiar din
momentul unirii spermatozoidului cu ovulul, adică începând chiar cu momentul
concepţiei.” Aceste cercetări au arătat că „fătul poate înregistra amintiri chiar de
dinainte de formarea creierului, adică de la 4 săptămâni.” 18
Oamenii de ştiinţă danezi au descoperit că, între săptămâna a 37-a şi a 40-a de
gestaţie, fătul poate memora anumite sunete. S-a observat că un făt, pus într-o
asemenea situaţie, dă semne de recunoaştere a sunetelor din jurul său, mişcâdu-se
atunci când acestea se repetă. Dr. Cathelijne van Heteren, de la University Hospital,
Maastricht, susţine că feţii au o memorie scurtă de cel puţin 10 minute. Alte studii
arată că fătul are toate şansele de a învăţa şi memora sunete începând cu luna a 4-a,
15 Om de ştiinţă, Constantin Maximilian este autorul mai multor cărţi importante despre procreaţie şi rolul
geneticii în interpretarea vieţii. Cea mai recentă lucrare este: „Genetica. Început fără sfârşit”, Timişoara,
Editura de Vest, 2001
16 Părintele Constantin Galeriu, op.cit., p.36
17 Apud, A Way of Life, p. 6
18 Ibidem, p.92