O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

26
dispoziţia mamei şi reacţionează; de pildă, în ultimile trei săptămâni de sarcină,
copilul reacţionează la ciclul de veghe şi de somn al mamei. Cu alte cuvinte, începe
să se adapteze la mediu chiar înainte de naştere.” 23
În cartea „The Secret Life of the Unborn Child”, scrisă de John Kelly, dr.
Thomas Verny face observaţia că, începând cu cel de-al treilea trimestru de sarcină,
creierul fătului funcţionează la fel ca cel al unui adult. 24 Autorul cărţii consemnează
mai multe mărturisiri ale oamenilor care au amintiri din viaţa intrauterină sau din
timpul naşterii. Pornind de la aceste păreri, câţiva oameni de ştiinţă, făcând
investigaţii, au conchis că oamenii îşi pierd o parte din amintiri, ca urmare a
efectelor unui hormon, numit oxitocin, care produce amnezia. După acelaşi
mecanism, la naştere, fătul îşi pierde memoria vieţii sale petrecute în uter.
4. SĂNĂTATEA COPIILOR NENĂSCUŢI
Starea de sănătatea a copiilor nenăscuţi se află în strânsă legătură cu cea a
mamei. Hrana din sângele matern ajunge, începând cu implantarea, în cea de-a treia
zi de la concepţie, în structura embrionului. De aceea grija societăţii pentru copiii
nenăscuţi se deduce din felul cum sunt sprijinite femeile însărcinate. Dragostea
mamei pentru copilul ei se poate citi din modul în care aceasta îşi îngrijeşte
sănătatea.
Din păcate, starea proastă de sănătate a femeilor din România s-a menţinut şi
după 1990. O mulţime de factori contribuie la această situaţie. Cea mai frecventă
stare întâlnită la femeile de vârstă fertilă este anemia, determinată, în majoritatea
cazurilor, de lipsa fierului. Aproape o femeie din două suferă de o asemenea
deficienţă, iar incidenţa creşte la femeile adulte sau care au un număr de copii în
viaţă. 25 Dezechilibrele biologice sunt o consecinţă a unei diete deficitare, cu un
consum neadecvat al alimentelor. Aceste situaţii sunt determinate şi de consumul
mare de produse cu un conţinut deficitar de fier. Lipsa fierului este accentuată mai
ales la cazurile aflate în perioadele de creştere şi în timpul sarcinii.
Medicii pediatri români au semnalat cu îngrijorare creşterea numărului de copii
afectaţi de rahitism, boală din ce în ce mai prezentă la nou-născuţi. Cele mai multe
cazuri se întâlnesc în mediul rural, unde nou-născuţii sunt hrăniţi mai mult cu
legume. Copiii rahitici, avertizează medicii, pot avea, mai târziu, probleme motorii,
dar şi de concentrare. Rahitismul, boală specifică ţărilor sărace, determină o
dezvoltare anormală a nou-născuţilor. Le este întârziată mult calcifierea oaselor
craniului si capacitatea de a se mişca.
23
Martino, Bernard, Bebeluşul este o persoană. Povestea minunată a nou-născutului, Bucureşti,
Humanitas, 2002, p.113
24
Apud A Way of Life, p.7
25
Şerbănescu, Florina; Morris, Leo; Marin, Mona (coord.), Studiul Sănătatea Reproducerii România
1999, Raport final martie 2001, CDC, ARSPMS, 2001, p.23