O viziune asupra vietii - Asociația Pro-vita

148
Bucureşti, într-o perioadă de 20 de ani, din 27.243 de bolnavi de cancer, 18.070
constituiau femei. Anual, în România, se înregistrează peste 4000 de cazuri de
cancer de sân şi aproximativ 3000 de cazuri de cancer de col uterin. În 1993, de
exemplu, au existat 4174 de cazuri noi de cancer de sân, cu 2475 de decese şi 2748
cazuri noi de cancer de col, cu 1611 decese.25 Conform datelor furnizate de OMS,
România are cea mai mare rată a mortalităţii prin cancer de col uterin din Europa (33
cazuri la 100.000 de femei). Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul cancerului de
sân.26
Depistate în forme precoce, toate aceste tipuri de cancer pot fi tratate. Cancerul
mamar debutează mai ales la femei în vârstă de 40-45 de ani şi poate fi depistat în
faze iniţiale, prin autopalpare şi mamografie, investigaţie ce trebuie efectuată la 1-2
ani, dar şi prin intermediul consultaţiilor specifice, făcute în mod sistematic. În
sistemul medical românesc, în mod teoretic, se practică metoda screeningului. După
vârsta de 50 de ani, se recomandă asemenea investigaţii anuale. Screening-ul
mamografic reuşeşte să reducă cu până la 30% mortalitatea prin cancer mamar. În
aplicarea acestor metode cu eficienţă, un rol important îl are educaţia, în acest
domeniu, a medicilor şi a populaţiei.
Din păcate, în România, după 1990, se resimte lipsa medicilor de specialitate.
Mai ales această situaţie deficitară se manifestă la nivel local. Conform noii
organizări a sistemului medical românesc, un rol important în depistarea precoce a
cancerului de sân şi de col îi revine medicului de familie. El are rolul de a populariza
şi de a da explicaţii femeilor asupra testelor de diagnostic precoce.
Ancheta efectuată de Studiul Sănătatea Reproducerii România 1999 scoate în
evidenţă faptul că doar 70% dintre femei practică un examen ginecologic de
rutină.27 În anul 1993, în această situaţie se aflau 56% dintre femei. Motivele
invocate, în timpul anchetei, se referă la existenţa unor obstacole foarte mari în
utilizarea serviciilor preventive. Lipsa educaţiei determină 60% dintre femei să
creadă că „nu au nevoie de un asemenea examen“.28 Un alt motiv frecvent invocat a
fost lipsa de timp (21%), urmat de teama de disconfort (9%).29
Nici în ceea ce priveşte screening-ul pentru cancer de col uterin lucrurile nu
stau prea bine. Deşi proporţia femeilor care au făcut un asemenea examen a crescut
în perioada 1993-1999, de la 35% la 50%, specialiştii consideră că lucrurile nu s-au
îmbunătăţit semnificativ. 30
Efectuarea unui avort poate de asemenea să crească semnificativ riscul
complicaţiilor sarcinilor ulterioare. Studiile în acest domeniu scot în evidenţă faptul
că femeile care au avut un avort comportă riscuri crescute la hemoragii, în prima
25 Ibidem, p. 464
26 Ibidem, p. 463
27 Studiul Sănătatea Reproducerii România 1999, Raport final martie 2001, CDC, ARSPMS, p. 279
28 Ibidem
29 Ibidem
30 Ibidem, p. 285