Literatura de specialitate cuprinde variante diverse de clasificare ametodelor active / interactive. Prezentăm, în continuare, câteva <strong>din</strong>tre ele.O primă clasificare este aceea propusă de autoarea M. Bocoş, (2002).În opinia autoarei o învăţare (inter)activă se poate baza pe: metode de activitateindependentă, conversaţia (euristică), învăţarea cooperativă/prin cooperare,problematizarea, descoperirea, modelul, experiment, lucrări experimentale şilucrări practice, studiul de caz, jocurile didactice, jocul de rol, învăţaremultimedia. De asemenea, mai enumeră:• metode de dezvoltare a spiritului critic: metoda „cubului”, tehnica„cvintetului”, tehnica „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”, metoda predăriireciproce, metoda „mozaicului”, tehnica „ciorchinelui”, tehnica „turulgaleriei”;• metode de dezvoltare a spiritului creativ: brainstorming, metodaFRISCO, metoda brainwriting, sinectica, metoda Philips 6-6.O altă clasificare a metodelor interactive utilizabile mai ales în grupaparţine autoarei C.L. Oprea (2003). Autoarea stabileşte câteva grupe mari demetode:CategoriaMetode depredareînvăţareMetode defixare şisistematizareacunoştinţelorşi deverificareMetode derezolvare deproblemeprinstimulareacreativităţiiMetode decercetare îngrupExemplificărimetoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching),Palinscar, metoda Jigsaw (Mozaicul), citirea cuprinzătoare, STAD(Student Teams Achievement Division) – metoda învăţării pegrupe mici; TGT (Teams/Games/Tournaments) – metodaturnirurilor între echipe, metoda schimbării perechii (Share-PairCircles), metoda piramidei, învăţarea dramatizată;Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptualmap), matricele, lanţurile cognitive, fishbone maps (scheletul depeşte), diagrama cauzelor şi a efectului, pânza de păianjen (Spider map – Webs), tehnica florii de nufăr (Lotus BlossomTechnique), metoda R.A.I. ,cartonaşele luminoasebrainstorming, starbursting (Explozia stelară), metoda Pălăriilorgânditoare (Thinking hats – Edward de Bono), caruselul, multivoting,masa rotundă, interviul de grup, studiul de caz, incidentulcritic, Phillips 6/6, tehnica 6/3/5, controversa creativă, fishbowl(tehnica acvariului), tehnica focus grup, patru colţuri (Fourcorners), metoda Frisco, sinectica, buzz-groups, metoda Delphitema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe,portofoliul de grupTabelul nr. XI.3. Clasificarea metodelor (inter)active (apud C. L. Oprea, 2003)152
3. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământMetodaPovestireaDescriereaExplicaţiaPrelegereaConversaţiaProblematizareaObservareasistematică şiindependentăExperimentulDemonstraţiaModelareaExerciţiulMetodaproiectelorMetoda studiuluide cazMetode desimulareMetoda lucrărilorpracticeInstruireaprogramatăDescriereConstă în nararea unor fapte, evenimente, într-o formăexpresivă, menită să declanşeze stări afective la elevi.Urmăreşte evidenţierea părţilor componente saucaracteristicilor unui obiect sau fenomen, de cele mai multeori în prezenţa obiectului descris.Constă în clarificarea unui adevăr ştiinţific, pe baza unui şir deargumentaţii.Constă în transmiterea unui volum mare de informaţii,selectate şi organizate pe baza unui plan de idei.Este o metodă care valorifică dialogul în vederea realizăriiobiectivelor procesului de învăţământ.Constă în crearea, pe parcursul învăţării, a unor „situaţiiproblem㔺i rezolvarea acestora de către elevi care, pornindde la cunoştinţe anterior însuşite, ajung la adevăruri noi.Presupune urmărirea, investigarea unor obiecte sau fenomeneîn vederea obţinerii de informaţii despre acestea.Constă în provocarea intenţionată a unui fenomen în scopulstudierii lui.Constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor obiectesau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau aunor acţiuni, operaţii ce urmează a fi învăţate şi dirijarea, prinintermediul cuvântului, a perceperii acestora de către elevi.Această metodă constă în utilizarea modelelor ca sursă <strong>pentru</strong>dobândirea noilor cunoştinţe.Se referă la executarea conştientă, sistematică şi repetată aunei acţiuni.Se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiunicomplexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi.Valorifică în învăţare „cazul”, adică o situaţie reală,semnificativă <strong>pentru</strong> un anumit domeniu şi care se cere a fianalizată şi rezolvată.Se bazează pe simularea (imitarea) unor activităţi reale,urmărindu-se în principal formarea de comportamentespecifice (cum ar fi cele profesionale).Constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracteraplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de reparaţie.Este o metodă multifuncţională, cuprinzând o înşiruire dealgoritmi, dar şi de probleme de rezolvat, în cadrul căreiaconţinutul de învăţat este prezentat sub forma unui program.Există două tipuri fundamentale de programe:- programarea liniară (tip Skinner) – în care fiecare „pas”153
- Page 1:
Florentin Remus MogoneaPEDAGOGIEPEN
- Page 4 and 5:
PARTEA A II-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 6 and 7:
PARTEA A IV-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 9:
PARTEA IFUNDAMENTE ALE PEDAGOGIEI
- Page 12 and 13:
Ion Al. Dumitru (2007, pp.15-20) co
- Page 14 and 15:
• să asigure succesul şcolar, s
- Page 16 and 17:
c). Roluri şicompetenţeconstructi
- Page 18 and 19:
A, Didactica specialităţii B, Pra
- Page 20 and 21:
2.TeoriasimetodoSpecificitateacerce
- Page 22 and 23:
Evaluarea atingerii obiectivelorDis
- Page 24 and 25:
Făcând apel la experienţa voastr
- Page 26 and 27:
- creativitate în munca psihopedag
- Page 29 and 30:
CAPITOLUL IIPEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ
- Page 31 and 32:
).Ştiinţe(discipline)pedagogiceob
- Page 33 and 34:
Pedagogia se află în strânse leg
- Page 35 and 36:
5. Trăsături ale pedagogiei ştii
- Page 37 and 38:
convinge. De ce domeniul de studiu
- Page 39 and 40:
CAPITOLUL IIIELEMENTE DE CERCETARE
- Page 41 and 42:
cercetări ameliorative, în raport
- Page 43 and 44:
MedianaModulul- valoarea care împa
- Page 45 and 46:
CAPITOLUL IVEDUCAŢIA - DOMENIU DE
- Page 47 and 48:
Ambientaliste /ambinetistedetermin
- Page 49 and 50:
NaţionalăTeleologicăProspectivă
- Page 51 and 52:
Puncte slabeSoluţiiAccent pe infor
- Page 53 and 54:
Sc.e. (scopurile educaţionale) şi
- Page 55 and 56:
Comentaţi teoriile prezentate mai
- Page 57 and 58:
Ideea principală ..Idei secundare
- Page 59 and 60:
Cum poate influenţa grupul de prie
- Page 61 and 62:
Bibliografie recomandată pentru ap
- Page 63:
PARTEA A II-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 66 and 67:
). Accepţiuni- restrânsă, tradi
- Page 68 and 69:
Nivelul Contextul Tipul de curricul
- Page 70 and 71:
d.2). Planul procesual - care indic
- Page 72 and 73:
Curriculum Naţional a fost constru
- Page 74 and 75:
Ciclulcurricular deobservare şiori
- Page 76 and 77:
Învăţământ secundar superiorFi
- Page 78 and 79:
(sursa: http://cnc.ise.ro/):să dem
- Page 80 and 81:
Exemplificăm cu un extras din Prog
- Page 82 and 83:
Care este relaţia dintre curriculu
- Page 84 and 85:
ScopulObiectivele- exprimă modelul
- Page 86 and 87:
Ideal educaţionalProfil de formare
- Page 88 and 89:
Observaţie: Criteriul al treilea d
- Page 90 and 91:
Competenţe educaţionale generaleC
- Page 92 and 93:
Elaboraţi / construiţi obiective
- Page 94 and 95:
2. Surse şi criterii de selectare
- Page 96 and 97:
Structurarea/organizarea liniarăSt
- Page 98 and 99:
fundamentează pe o alta, deci afla
- Page 100 and 101:
Elementele componente ale Planului
- Page 102 and 103: include?În ce măsură manualul of
- Page 104 and 105: educative, la disciplina de special
- Page 106 and 107: modul în care valorile promovate d
- Page 108 and 109: Editura Presa Universitară Clujean
- Page 111 and 112: CAPITOLUL VIIIPROCESUL DE ÎNVĂŢ
- Page 113 and 114: Ramura pedagogiei care studiază pr
- Page 115 and 116: Finalizarea,evaluarea,perfecţionar
- Page 117 and 118: Agenţii acţiuniiConţinuturileStr
- Page 119 and 120: Predarea presupune organizarea expe
- Page 121 and 122: Învăţarea şcolară este condiţ
- Page 123 and 124: Etapeleactivităţii deînvăţareP
- Page 125 and 126: Honey şi Munford, 1992:- activişt
- Page 127 and 128: Emiţător (E)CodarePerturbaţiiMes
- Page 129 and 130: „Procesul de învăţământ este
- Page 131 and 132: Menţionaţi traseul parcurs în ti
- Page 133 and 134: CAPITOLUL IXLEGITATE ŞI NORMATIVIT
- Page 135 and 136: Caracteruldinamic, deschisContinuu
- Page 137 and 138: Alteteze şiprincipiialeînvăţăr
- Page 139 and 140: sprijin individual.- Reflecţia est
- Page 141 and 142: Ce înţelegeţi prin principii did
- Page 143 and 144: CAPITOLUL XSTRATEGIILE DIDACTICE1.
- Page 145 and 146: După elementul pecare sunt centrat
- Page 147 and 148: didactice, utilizarea unei metode s
- Page 149 and 150: CAPITOLUL XIMETODOLOGIA DIDACTICĂ1
- Page 151: Metode deînvăţământI. Decomuni
- Page 155 and 156: eprezenta autoritatea supremă, sin
- Page 157 and 158: Realizaţi o paralelă între metod
- Page 159 and 160: CAPITOLUL XIIMIJLOACELE DE ÎNVĂŢ
- Page 161 and 162: de laborator, instalaţii;• Mijlo
- Page 163: Pornind de la următoarea afirmaţi
- Page 166 and 167: Dupăpondereacategorieide metodedid
- Page 168 and 169: SistemulBasedow(filantropist)Sistem
- Page 170 and 171: c). Forme de organizare educaţiona
- Page 172 and 173: Caracteristici Avantaje Dezavantaje
- Page 174 and 175: cunoştinţeLecţia deformare depri
- Page 176 and 177: intelectuale şi practice,recapitul
- Page 178 and 179: De ce credeţi că lecţia este for
- Page 180 and 181: • Schiţarea - presupune înlătu
- Page 182 and 183: B. Modelul curricular clasic (behav
- Page 184 and 185: 2. Caracteristici ale proiectării
- Page 186 and 187: Alte variante......(propuneţi Dvs!
- Page 188 and 189: Varianta 2:Tema.Conţinutstructurat
- Page 190 and 191: B. Desfăşurarea activităţii (va
- Page 192 and 193: Pornind de la variantele oferite, r
- Page 194 and 195: • Ionescu, M., Radu, I. (2001). D
- Page 197 and 198: CAPITOLUL XVEVALUAREA ACTIVITĂŢII
- Page 199 and 200: ). Tipuri de evaluareCriteriiObiect
- Page 201 and 202: Descriptorii de performanţă - sun
- Page 203 and 204:
5. Structura procesului evaluativ -
- Page 205 and 206:
Exemplu: „excepţional” - „fo
- Page 207 and 208:
Metode deevaluarealternativeajutoru
- Page 209 and 210:
11. Permite evaluarea exprimăriisc
- Page 211 and 212:
Sarcini de reflecţie. Itemi de (au
- Page 213 and 214:
suportul teoretic? Ce critici pute
- Page 215 and 216:
Bibliografie recomandată pentru ap
- Page 217 and 218:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ:• ***1999,
- Page 219 and 220:
• Frăsineanu, Ec. S. (2008). Pun
- Page 221:
despre educaţie. Coord. V. Chiş,