13.07.2015 Views

pedagogie pentru viitorii profesori - Universitatea din Craiova

pedagogie pentru viitorii profesori - Universitatea din Craiova

pedagogie pentru viitorii profesori - Universitatea din Craiova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

centrelorinteres)MetodaproiectelordeMetoda Freinet(metodanaturală)MetodaDottrensMetoda munciipe grupe(RogerCousinet)Planul JenaMetodaBouchetSistemulMannheim- Procesul de învăţământ este organizat pe clase, colectiv;- Programele şcolare nu sunt alcătuite pe obiecte de învăţământ,ci pe centre de interes (temele corespund nevoilor şi curiozităţiielevilor);- Centrele de interes răspund unor nevoi fundamentale umane(hrană, lupta contra intemperiilor, activităţi sociale, comune.- Elaborată de William H. Kilpatrick, la începutul secolului XX;- Se aseamănă cu metoda Decroly;- Elevii îşi desfăşoară activitatea independent, în grup sauindividual;- Disciplinele de învăţământ şi lecţiile sunt înlocuite cu„proiecte” (teme complexe, cumulând cunoştinţe <strong>din</strong> mai multedomenii), respectiv cu teme practice, bazate pe intereselespontane ale elevilor.- Variantă a metodei Decroly, practicată în Franţa de CelestinFreinet, la începutul secolului XX;- A propus introducerea în şcoală a imprimeriilor, în care eleviiîşi tipăreau singuri manualele alcătuite <strong>din</strong> texte compuse de eiînşişi.- Concepută de Robert Dottrens, la începutul secolului XX;- Promovează un învăţământ individualizat, bazat pe utilizareafişelor (de recuperare, de dezvoltare, de exerciţii, deautoinstruire).- Susţine necesitatea luării în consideraţie a particularităţilor devârstă ale elevilor;- Acordă rol principal activităţii spontane a elevilor, jocului;- Susţine că elevii trebuie să îşi aleagă activităţile şi să îşiorganizeze grupul.- Iniţiat de Peter Petersen, susţinător al muncii pe grupe, înprimele decenii ale secolului XX;- Promova munca în grupe alcătuite <strong>din</strong> elevi de vârste diferite,între care există o diferenţă de vârstă de 2-3 ani: 6-9, 9-12 şi 13-14 ani;- Planurile de învăţământ erau stabilite nu <strong>pentru</strong> anul şcolar, ci<strong>pentru</strong> grupele de elevi.- Susţine necesitatea angajării directe a elevilor în instruire;- Temele <strong>din</strong> programă erau divizate în subiecte , pe care eleviitrebuiau să le studieze, urmând să elaboreze <strong>pentru</strong> fiecare odisertaţie, pe care să o susţină în clasă.- Elaborat de dr. Sickinger, la începutul secolului XX;- Susţine repartizarea elevilor de aceeaşi vârstă, după criteriuldezvoltării intelectuale, în clase paralele, relativ omogene: cuelevi dotaţi intelectual, mediocri şi slabi.Tabelul nr. XIII.2. Formele de organizare a procesului instructiveducativ169

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!