conţine: o cantitate redusă de informaţie de predare, o sarcinăde rezolvat, constând <strong>din</strong> construirea unui răspuns pe bazainformaţiei primite şi indicarea locului unde poate fi găsitrăspunsul corect. - programarea ramificată (tip Crowder), care ia în considerareşi posibilitatea unor eventuale erori. Desfăşurarea activităţii deînvăţare este următoarea: elevul primeşte o cantitate mai marede informaţii decât în cazul anterior, are o sarcină de rezolvat<strong>pentru</strong> care i se dau mai multe posibilităţi de răspuns; eltrebuie să aleagă pe cel considerat corect. Dacă alegerăspunsul corect, poate trece la pasul următor. În condiţiile încare a ales răspunsul eronat însă, este trimis la o secvenţăsuplimentară, unde primeşte o informaţie suplimentară, care îlajută să-şi corecteze eroarea şi apoi revine la secvenţa iniţială,<strong>pentru</strong> a alege un nou răspuns. Dacă şi acesta va fi eronat, vafi îndrumat spre o altă secvenţă suplimentară; dacă va ficorect, va putea parcurge secvenţa următoare.Grafic, programarea ramificată se prezintă astfel' Instruirea asistatăde calculator"Se bazează pe folosirea calculatorului sau or<strong>din</strong>atorului înscop didactic şi a perifericelor acestora: simularea unorprocese, fenomene naturale, fizice, chimice; jocuri didactice,softuri educaţionale, evaluarea progresului elevilor.Stimulează învăţarea prin multimedia.Tabelul nr. XI.4. Prezentarea selectivă a unor metode de învăţământUnele <strong>din</strong> metodele moderne se bazează pe organizarea riguroasă acondiţiilor învăţării, presupunând o anumită succesiune de etape, derulare pe uninterval de timp bine stabilit, un număr de participanţi, un număr de grupe,reguli de respectat (brainstorming, brainwriting, Philips 6 / 6 etc.).4. Reconsiderarea metodelor tradiţionale, prin prisma<strong>pedagogie</strong>i (inter)activeDidactica tradiţională s-a caracterizat printr-o dominare aproapetotală a rolului profesorului în activitatea de instruire. Acestuia îi revenea toatăresponsabilitatea proiectării, organizării, desfăşurării acestui proces, el154
eprezenta autoritatea supremă, singurul deţinător al informaţiei, al reguliloretc. Elevul era considerat un receptor pasiv al informaţiei transmise, pe care eltrebuia s-o asimileze, s-o stocheze, cu scopul reproducerii ulterioare. În acestecondiţii, metodele utilizate de către profesor erau cele care asigurautransmiterea/receptarea unor informaţii deja elaborate, aflate în formă finită,metode care urmăreau expunerea, prezentarea unui anumit volum decunoştinţe.Învăţământul modern aduce cu sine o reconsiderare a raportului<strong>din</strong>tre activitatea profesorului şi cea a elevului în cadrul procesului educativ, odeplasare a accentului de pe rolul, importanţa activităţii profesorului pe cea aelevului, care devine acum <strong>din</strong> obiect, subiect, care participă activ la propria saformare.Se ajunge astfel la o scădere importantă a frecvenţei de utilizare ametodelor expozitive în activităţile educaţionale, în favoarea celor activparticipative.Cu toate criticile aduse metodelor clasice, expozitive, nu trebuieînsă neglijată importanţa evidentă pe care acestea o au în cadrul activităţiididactice. Este cunoscut faptul că anumite obiective educaţionale se pot realizaprin utilizarea cu precădere a metodelor expozitive. Mai mult, aceste metodepot prezenta şi unele avantaje (I. Albulescu, 2004, p. 51): Posibilitatea elevilor de a observa o abordare sistematică aunei teme; Crearea condiţiilor necesare ca elevii să înveţe să comuniceelevat şi expresiv, urmărind expunerea profesorului; Stimularea curiozităţii epistemice a elevilor, a realizării unoractivităţi proprii de descoperire, pornind de la expunereafăcută de profesor; Asigurarea suportului conceptual necesar aprofundăriistudiului unei teme; Crearea unei ambianţe sociale care să favorizeze fenomenulde contagiune, de aderare a elevilor la aceleaşi idei, opinii,atitu<strong>din</strong>i; Stimularea fiecărui elev ca urmare a sesizării atenţiei şiinteresului cu care ceilalţi urmăresc expunerea.Deşi se consideră că metodele tradiţionale, aşa cum sunt celeexpozitive, asigură o învăţare pasivă, livrescă, totuşi trebuie să subliniem ideeacă orice metodă poate căpăta valenţe activizante, dacă se respectă anumitecerinţe, exigenţe în utilizarea ei (E. Joiţa, 1998, 2003).M. Ionescu (2003, pp. 224-226) sesizează câteva ten<strong>din</strong>ţe ale înnoiriişi modernizării metodologiei didactice. Dintre acestea, reconsiderareametodelor tradiţionale reprezintă o direcţie care subliniază necesitatea utilizăriimetodelor considerate îndeobşte pasive, livreşti în sensul eficientizăriiînvăţământului: „Este eronat să afirmăm că metodele tradiţionale nu sunteficiente, iar cele moderne sunt eficiente. Eficienţa unei metode depinde demodul în care ea este valorificată în contextul didactic, de influenţa pe care o155
- Page 1:
Florentin Remus MogoneaPEDAGOGIEPEN
- Page 4 and 5:
PARTEA A II-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 6 and 7:
PARTEA A IV-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 9:
PARTEA IFUNDAMENTE ALE PEDAGOGIEI
- Page 12 and 13:
Ion Al. Dumitru (2007, pp.15-20) co
- Page 14 and 15:
• să asigure succesul şcolar, s
- Page 16 and 17:
c). Roluri şicompetenţeconstructi
- Page 18 and 19:
A, Didactica specialităţii B, Pra
- Page 20 and 21:
2.TeoriasimetodoSpecificitateacerce
- Page 22 and 23:
Evaluarea atingerii obiectivelorDis
- Page 24 and 25:
Făcând apel la experienţa voastr
- Page 26 and 27:
- creativitate în munca psihopedag
- Page 29 and 30:
CAPITOLUL IIPEDAGOGIA - ŞTIINŢĂ
- Page 31 and 32:
).Ştiinţe(discipline)pedagogiceob
- Page 33 and 34:
Pedagogia se află în strânse leg
- Page 35 and 36:
5. Trăsături ale pedagogiei ştii
- Page 37 and 38:
convinge. De ce domeniul de studiu
- Page 39 and 40:
CAPITOLUL IIIELEMENTE DE CERCETARE
- Page 41 and 42:
cercetări ameliorative, în raport
- Page 43 and 44:
MedianaModulul- valoarea care împa
- Page 45 and 46:
CAPITOLUL IVEDUCAŢIA - DOMENIU DE
- Page 47 and 48:
Ambientaliste /ambinetistedetermin
- Page 49 and 50:
NaţionalăTeleologicăProspectivă
- Page 51 and 52:
Puncte slabeSoluţiiAccent pe infor
- Page 53 and 54:
Sc.e. (scopurile educaţionale) şi
- Page 55 and 56:
Comentaţi teoriile prezentate mai
- Page 57 and 58:
Ideea principală ..Idei secundare
- Page 59 and 60:
Cum poate influenţa grupul de prie
- Page 61 and 62:
Bibliografie recomandată pentru ap
- Page 63:
PARTEA A II-ATEORIA ŞI METODOLOGIA
- Page 66 and 67:
). Accepţiuni- restrânsă, tradi
- Page 68 and 69:
Nivelul Contextul Tipul de curricul
- Page 70 and 71:
d.2). Planul procesual - care indic
- Page 72 and 73:
Curriculum Naţional a fost constru
- Page 74 and 75:
Ciclulcurricular deobservare şiori
- Page 76 and 77:
Învăţământ secundar superiorFi
- Page 78 and 79:
(sursa: http://cnc.ise.ro/):să dem
- Page 80 and 81:
Exemplificăm cu un extras din Prog
- Page 82 and 83:
Care este relaţia dintre curriculu
- Page 84 and 85:
ScopulObiectivele- exprimă modelul
- Page 86 and 87:
Ideal educaţionalProfil de formare
- Page 88 and 89:
Observaţie: Criteriul al treilea d
- Page 90 and 91:
Competenţe educaţionale generaleC
- Page 92 and 93:
Elaboraţi / construiţi obiective
- Page 94 and 95:
2. Surse şi criterii de selectare
- Page 96 and 97:
Structurarea/organizarea liniarăSt
- Page 98 and 99:
fundamentează pe o alta, deci afla
- Page 100 and 101:
Elementele componente ale Planului
- Page 102 and 103:
include?În ce măsură manualul of
- Page 104 and 105: educative, la disciplina de special
- Page 106 and 107: modul în care valorile promovate d
- Page 108 and 109: Editura Presa Universitară Clujean
- Page 111 and 112: CAPITOLUL VIIIPROCESUL DE ÎNVĂŢ
- Page 113 and 114: Ramura pedagogiei care studiază pr
- Page 115 and 116: Finalizarea,evaluarea,perfecţionar
- Page 117 and 118: Agenţii acţiuniiConţinuturileStr
- Page 119 and 120: Predarea presupune organizarea expe
- Page 121 and 122: Învăţarea şcolară este condiţ
- Page 123 and 124: Etapeleactivităţii deînvăţareP
- Page 125 and 126: Honey şi Munford, 1992:- activişt
- Page 127 and 128: Emiţător (E)CodarePerturbaţiiMes
- Page 129 and 130: „Procesul de învăţământ este
- Page 131 and 132: Menţionaţi traseul parcurs în ti
- Page 133 and 134: CAPITOLUL IXLEGITATE ŞI NORMATIVIT
- Page 135 and 136: Caracteruldinamic, deschisContinuu
- Page 137 and 138: Alteteze şiprincipiialeînvăţăr
- Page 139 and 140: sprijin individual.- Reflecţia est
- Page 141 and 142: Ce înţelegeţi prin principii did
- Page 143 and 144: CAPITOLUL XSTRATEGIILE DIDACTICE1.
- Page 145 and 146: După elementul pecare sunt centrat
- Page 147 and 148: didactice, utilizarea unei metode s
- Page 149 and 150: CAPITOLUL XIMETODOLOGIA DIDACTICĂ1
- Page 151 and 152: Metode deînvăţământI. Decomuni
- Page 153: 3. Prezentarea selectivă a unor me
- Page 157 and 158: Realizaţi o paralelă între metod
- Page 159 and 160: CAPITOLUL XIIMIJLOACELE DE ÎNVĂŢ
- Page 161 and 162: de laborator, instalaţii;• Mijlo
- Page 163: Pornind de la următoarea afirmaţi
- Page 166 and 167: Dupăpondereacategorieide metodedid
- Page 168 and 169: SistemulBasedow(filantropist)Sistem
- Page 170 and 171: c). Forme de organizare educaţiona
- Page 172 and 173: Caracteristici Avantaje Dezavantaje
- Page 174 and 175: cunoştinţeLecţia deformare depri
- Page 176 and 177: intelectuale şi practice,recapitul
- Page 178 and 179: De ce credeţi că lecţia este for
- Page 180 and 181: • Schiţarea - presupune înlătu
- Page 182 and 183: B. Modelul curricular clasic (behav
- Page 184 and 185: 2. Caracteristici ale proiectării
- Page 186 and 187: Alte variante......(propuneţi Dvs!
- Page 188 and 189: Varianta 2:Tema.Conţinutstructurat
- Page 190 and 191: B. Desfăşurarea activităţii (va
- Page 192 and 193: Pornind de la variantele oferite, r
- Page 194 and 195: • Ionescu, M., Radu, I. (2001). D
- Page 197 and 198: CAPITOLUL XVEVALUAREA ACTIVITĂŢII
- Page 199 and 200: ). Tipuri de evaluareCriteriiObiect
- Page 201 and 202: Descriptorii de performanţă - sun
- Page 203 and 204: 5. Structura procesului evaluativ -
- Page 205 and 206:
Exemplu: „excepţional” - „fo
- Page 207 and 208:
Metode deevaluarealternativeajutoru
- Page 209 and 210:
11. Permite evaluarea exprimăriisc
- Page 211 and 212:
Sarcini de reflecţie. Itemi de (au
- Page 213 and 214:
suportul teoretic? Ce critici pute
- Page 215 and 216:
Bibliografie recomandată pentru ap
- Page 217 and 218:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ:• ***1999,
- Page 219 and 220:
• Frăsineanu, Ec. S. (2008). Pun
- Page 221:
despre educaţie. Coord. V. Chiş,