LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
105
De regulă, întreţinerea poştelor se dădea în arendă prin licitaţii în bază de
contract diferitor persoane particulare, care trebuiau să asigure buna funcţionare
a acesteia. Dat fiind faptul că reprezentanţii instituţiilor publice utilizau
frecvent serviciul poştelor de cai, zemstva judeţului a înaintat mai multe
demersuri către conducerea statului, care vizau trecerea staţiilor de poştă la
bugetul central. Această cerere a fost satisfăcută mai târziu, prin legea din 5
septembrie 1912, potrivit căreia statul se obliga să asigure o parte din cheltuielile
pentru folosirea poştelor de către fucnţionarii săi 314 .
În oraşul Chişinău se găsea Districtul Poştal-Telegrafic al întregii provincii
Basarabia, care era subordonat Direcţiei Generale a Poştelor şi Telegrafelor,
creată încă în 1884, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei. Acesta
nu avea un sediu propriu, astfel încât la data de 1 septembrie 1902, când
a expirat termen de zece ani de închiriere, şeful Districtului, A. Başuţki, a
fost nevoit să prelungească contractul cu proprietara localului (care avea 28
de odăi), văduva generalului Artamonov, pe o perioadă de încă zece ani. În
schimb, Oficiul Poştal-Telegrafic Chişinău îşi avea sediul în 1913 la intersecţia
străzilor Schmidt (actuala stradă Mitropolit Dosoftei) şi Gogol (Mitropolit
Bănulescu-Bodoni) 315 .
Spre sfârşitul perioadei cercetate, la 5 februarie 1918 Sfatul Ţării a elaborat
un proiect de lege, ce prevedea transformarea Direcţiei Districtului Poştal-Telegrafic
Chişinău în Direcţia Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor a Republicii Populare
Moldoveneşti, care, conform proiectului prezentat de N. Bosie-Codreanu, urma
să fie divizată în două secţii: Poştală şi Telegrafic-Telefonică. De asemenea,
transportul poştei pe cale ferată trebuia să constituie o secţie aparte, subordonată
Secţiei Poştale. Această lege a intrat în vigoare de la data de 1 februarie
1918 316 .
În primii zece ani ai secolului trecut, în Chişinău se întreprind o serie de
lucrări de construcţie şi de îmbunătăţire a circulaţiei în oraş. Astfel, decizia din
29 noiembrie 1904, stabilea construcţia de noi şosele şi lărgirea celor existente
în oraş 317 .
Alte lucrări de îmbunătăţire a circulaţiei prevedeau construirea şoselei
Munceşti de către constructorul Blun-Kuniţe. Datele de care dispunem
ne permit să menţionăm că acesta a cheltuit 541 ruble 75 copeici pentru
construcţia şoselei menţionate, cu o reducere de 5% din suma totală preco-
314 Ibidem, p. 55.
315 Ibidem, p. 57.
316 Ibidem, p. 65.
317 Кишиневское земство. Сборник докладов управы и журналов заседаний за 1903-1908 годы,
Кишинев, 1908, c. 65.