LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

68
Lucia Sava
S-ar părea că aceste modificări ale numărului şi structurii populaţiei
oraşului Chişinău de la începutul secolului al XX-lea, care se vor menţine şi
după Unire, se datorează, în mare măsură, confruntărilor dintre forţele coercitive
(legate de mediul geografic şi de resursele acestuia) şi forţele elective,
determinate social şi cultural, care ţin, îndeosebi, de comportamentele demografice
individuale, familiale ori colective 185 .
Aceste confruntări nu rămân stabile, deoarece interacţiunea între alegere
şi constrângere le modifică, determinând caracterul particular; astfel clima,
spaţiul şi solul pot fi considerate, în cazul oraşului Chişinău, ca şi în cazul altor
centre urbane, relevante pentru dinamica demografică, determinând mobilitatea
şi densitatea populaţiei. Pe de altă parte, tocmai aceste elemente ale
spaţiului geografic condiţionează sursele energetice şi alimentare ale populaţiei
oraşului, influenţând în mod direct regimul alimentar, tendinţele vestimentare,
cât şi nivelul de trai în ansamblu şi gradul de supravieţuire al populaţiei.
Ca urmare, apar fluctuaţii ale numărului populaţiei, cum ar fi, creşterea
demografică înregistrată de la 108 483 locuitori (1897) la 131 000-1902, cu o
scădere în ajunul Primului Război Mondial – până la 125 000 şi o nouă creştere
în anul 1919 – 133 000 locuitori, urmată de o descreştere până la 117 016
locuitori, conform Recensământului din 1930 186 .
Aceste fluctuaţii ale dinamicii populaţiei oraşului Chişinău în anii 1897-
1930 sunt determinate, în bună parte, de condiţiile social-economice şi politice
ale perioadei. De altfel, A. Toynbee stabileşte printre cauzele variaţiilor
demografice de acest gen faptul că „oraşele-capitale, ca şi celelalte oraşe,
trebuie să-şi plătească importurile de alimente producând mărfuri de export
de valoare echivalentă şi că, în cazul când nu mai pot face faţă obligaţiilor
asumate, au de suportat soarta inevitabilă a unui oraş nesolvabil: sărăcesc,
populaţia lor se reduce ca număr....” 187 .
Apreciate din acest punct de vedere, transformările demografice pot
explica ritmul de viaţă şi rapiditatea cu care se schimbă o societate sau alta
într-o anumită perioadă istorică; faptul că numărul locuitorilor oraşului
cunoaşte fluctuaţii majore constituie o dovadă că oraşul este supus intensificării
procesului de urbanizare şi de modernizare. Pe de altă parte, aceleaşi
transformări determină durata generaţiilor şi a vârstei umane, astfel, longevitatea
este mai întâlnită printre femei decât printre bărbaţi, deşi aceştia se
nasc într-un număr mai mare; precum şi ritmul de adaptare la modul de viaţă
185 M. L. Bacci, Populaţia în istoria Europei, Bucureşti, 2003, p. 9.
186 С. Ф. Кустрябова, Города Бессарабии (1918-1940), Кишинев, 1986, c. 26-27.
187 A. Toynbee, Oraşele în mişcare, Bucureşti, 1979, p. 195.