LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
121
Pentru comparaţie şi pentru a scoate în evidenţă situaţia reală a preţurilor
moşiilor din oraşul Chişinău, considerăm necesară prezentarea comparată a
vânzărilor de proprietăţi nobiliare în capitala Basarabiei. Tabloul prezentat în
tabelul 24 include trei tipuri de preţuri medii de vânzare a moşiilor nobilimii,
şi anume, cel stabilit între particulari, conform datelor extrase de la notarul
public din Chişinău, preţul mediu de vânzare a moşiilor prin intermediul
Băncii Ţărăneşti, precum şi cel stabilit de aceeaşi bancă, dar prin intermediul
acţiunilor de creditare. Din punctul de vedere al cadrului cronologic, am decis
să evidenţiem acţiunile de vânzare a moşiilor timp de şase ani, cifrele includ
perioada medie cercetată, observând în acelaşi timp specificul perioadei din
ajunul război, din perioada sa de evoluţie, dar şi consecinţele acestuia în acest
plan după terminarea Primului Război Mondial 380 .
În primul rând, trebuie să evidenţiem că în toată această perioadă preţul
mediu de vânzare al moşiilor între particulari este mai scăzut, în comparaţie cu
cel stabilit de către bănci, lucru firesc, în condiţiile în care instituţiile bancare
îşi impuneau şi un anumit procentaj al operaţiunilor bancare. Timp de şase
ani preţul mediu stabilit de persoanele particulare este în continuă creştere
până către anul 1914 (de la 209 ruble în 1910, până la 384 ruble, în 1914),
iar în perioada războiului înregistrează o scădere semnificativă. Comparativ
cu acesta, creşte şi preţul mediu de vânzare al moşiilor stabilit de Banca Ţărănească,
care include cca 20-30% mai mult decât cel al particularilor, ajungând
să fie mai mic în anul 1916 (de la 274 ruble în 1910 la 229 ruble). Pe de
altă parte, dacă în anul 1910 preţurile de vânzare a moşiilor prin intermediul
creditelor stabilite de Banca Ţărănească erau mai acceptabile (257 ruble), în
ajunul Primului Război Mondial, precum şi după încheierea acestuia, situaţia
se schimbă (317 ruble). Lucru firesc, în condiţiile în care majoritatea populaţiei,
aflată într-o stare de criză financiară şi economică crescândă, apelează
tot mai mult la creditele oferite de băncile de economii. Cert este faptul că,
de exemplu, în anul 1914, anul declanşării Primului Război Mondial, preţurile
posesiunilor cresc şi ajung aproape să se egaleze ca şi conţinut între cele stabilite
de particulari (383 ruble) şi cele oferite pe bază de credit de către Banca
Ţărănească (384 ruble) 381 .
Situaţia variază şi în cazul preţurilor medii stabilite pentru pământurile puse
în gaj de către proprietarii de pământuri din oraş. Studiul nostru se concentrează
pe evoluţia sumelor fixate de trei mari şi importante bănci ale timpului.
Cifrele includ evaluările făcute de Banca Ţărănească din Chişinău, Banca Zemstvei
380 Ibidem, p. 57-59.
381 Ibidem, p. 59.