LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Viaţa</strong> <strong>cotidiană</strong> <strong>în</strong> <strong>oraşul</strong> <strong>Chişinău</strong> <strong>la</strong> <strong>în</strong>ceputul secoului al XX-lea (1900-1918)<br />
107<br />
fost preocupată de studierea situaţiei tehnice a drumurilor şi stabilirea metodelor<br />
care vizau îmbunătăţirea acestora. 324 Menţionăm, <strong>în</strong> această ordine de<br />
idei, reparaţia şoselelor Hânceşti, Munceşti şi Sculeni 325 , construirea podurilor<br />
de lemn pe drumul spre Orhei (cheltuielile cărora au fost apreciate cu suma<br />
de 254 ruble 68 copeici 326 , a celor pe râurile Işnovăţ şi Botna pentru care s-au<br />
cheltuit 1 233 ruble 67 copeici, precum şi a liniilor de cale ferată <strong>Chişinău</strong> –<br />
Hânceşti – Leova – Bucoveţ – Nemţeni, pentru construcţia cărora <strong>în</strong> anul<br />
1914 s-au cheltuit 5 000 ruble 327 .<br />
Problemele legate de posibilităţile de lărgire a liniilor de cale ferată sunt<br />
evidenţiate <strong>în</strong> deciziile Adunărilor de zemstvă din anul anterior, 1913 328 .<br />
Menţionăm, de asemenea, faptul că Adunarea de zemstvă din 27 octombrie<br />
1906 stabilea taxa de lucru a lucrătorilor de cale ferată pentru o perioadă de<br />
trei ani. Conform acesteia, un muncitor simplu era remunerat cu 1 rublă pe zi,<br />
un muncitor cu cal primea pentru serviciul său 2 ruble pe zi, iar un muncitor<br />
cu doi cai primea pentru serviciul prestat 2,5 ruble pentru o zi de muncă. În<br />
această ordine de idei, este necesar să evidenţiem că această remunerare era<br />
insuficientă având <strong>în</strong> vedere faptul, că <strong>în</strong> perioada respectivă, ziua de muncă<br />
se calcu<strong>la</strong> de <strong>la</strong> răsăritul până <strong>la</strong> apusul soarelui 329 .<br />
În cadrul aceleiaşi şedinţe, Adunarea de zemstvă stabilea taxa de premiere a<br />
persoanelor chemate pentru stingerea incendiilor pădurilor. Conform deciziei<br />
acesteia, pentru un lucrător simplu premiul constituia 1 rublă; un muncitor<br />
cu cal primea 2 ruble, <strong>în</strong> timp ce pentru un muncitor cu o pereche de cai erau<br />
oferite 3 ruble 330 .<br />
Călătoriile pe distanţe mari aveau printre alte impedimente şi preţul biletului<br />
destul de mare. Această afirmaţie se constată din scrisoarea lui V. Mahu<br />
către I. Pelivan, care datează din 17 februarie 1912: „Gheorghe mă <strong>în</strong>deamnă<br />
să plec <strong>la</strong> Kaukaz-Piatigorsk, dar mulţi bani trebuie – drumul pentru un suflet<br />
costă 50 ruble” 331 .<br />
Pe de altă parte, acest gen de călătorii era complicat şi din punctul de<br />
324 Кишиневское Уездное земство. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского<br />
Земства, часть III, 1904-1913 годы, Кишинев, 1914, c. 150-153.<br />
325 Ibidem, p. 169-170.<br />
326 Ibidem, p. 174-175.<br />
327 Ibidem, p. 150-153.<br />
328 Докладная записка Бессарабскому Губернскому Земскому Собранию по вопросу железных дорогах<br />
в Бессарабии, Ведомости Кишиневской Городской Думы, Nr. 73, октябрь 1913.<br />
329 Кишиневское Уездное земство. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского<br />
Земства, часть III, 1904-1913 годы, Кишинев, 1914, c. 509.<br />
330 Ibidem, p. 510.<br />
331 Gh. Negru, Intelectualii basarabeni (1906-1913) // Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38.