LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
În această ordine de idei, autorităţile publice au încercat să întreprindă
măsuri în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei. Deşi s-au luat
multe decizii în vederea îmbunătăţirii mediului de trai 262 , o serie de probleme
rămâneau în vigoare.
Activitatea sanitară în oraş a constituit una dintre direcţiile esenţiale ale politicii
conducerii oraşului Chişinău. Numai pe parcursul anului 1912 au fost
înregistrate 10 şedinţe ale Comisiei Sanitare, în cadrul cărora au fost abordate
atât probleme de ordin general privind activitatea sanitară în oraş, cât şi o
serie de aspecte particulare, cum ar fi: măsurile întreprinse pentru combaterea
tuberculozei, scarlatinei, condiţiile de întreţinere a frizeriilor, păstrarea curăţeniei
în tarabele din piaţă, precum şi în localuri de tipul patiserii, magazine de
pâine, de mezeluri etc. 263 Pentru a menţine igiena şi ordinea sanitară în instituţiile
de învăţământ, Duma orăşenească a hotărât, doi ani mai târziu, numirea
a doi medici responsabili pentru depistarea cazurilor în şcolile orăşeneşti, iar
şcolile particulare urmau să invite lucrători medicali pentru a supraveghea
elevii şi a anunţa biroul sanitar despre eventualele cazuri de boli infecţioase.
Problemele viitoare privind sănătatea în oraşul Chişinău se află frecvent în
vizorul conducerii oraşului şi în anii următori, când se înfăptuiesc o serie de
măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea vieţii sanitare în oraş 264 .
Salubrizarea oraşului era o problemă importantă pentru asigurarea unei vieţi
normale în condiţiile aglomeraţiei existente. În Chişinău, ca şi în alte oraşe,
exista un serviciu de salubritate, care se ocupa de curăţenia străzilor. Acesta
acorda atenţie, îndeosebi, centrului oraşului, unde se făcea ordine aproape
zilnic, în zonele periferice se mătura şi se strângea gunoiul doar de 2-3 ori
pe săptămână. De menţionat, în condiţiile perioadei respective, transportarea
deşeurilor şi a gunoiului se făcea cu căruţele.
O altă problemă frecvent abordată în cadrul şedinţelor Dumei orăşeneşti
vizează asigurarea oraşului Chişinău cu apă arteziană 265 . Încă la data de 15 decembrie
1892 se dă în folosinţă primul apeduct orăşenesc, numit convenţional
Uzina de Apă, construindu-se pe teritoriul fântânii arteziene un bazin, o staţie
de pompare cu cazangerie, o sală de maşini, ateliere şi două castele de apă,
unul pe strada Negustorilor (astăzi, V. Alecsandri), distrus în perioada celui
de-al Doilea Război Mondial, şi altul pe strada Livezilor (astăzi, A. Mateevici).
262 Кишиневское Уездное земство. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского
Земства , часть III, 1904-1913 годы, Кишинев, 1914, p. 115, 125.
263 Отчет по торговому отделению Кишиневской Городской Управы за 1912 год // Ведомости
Кишиневской Городской Думы, nr. 63, septembrie 1913.
264 Ведомости Кишиневской Городской Думы, martie 1914.
265 Ibidem.
89