LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

122
Lucia Sava
din Herson, precum şi de Banca Tavrida-Basarabia. Constatăm, cea din urmă
stabileşte, cel puţin pentru perioada celor trei ani (1910-1912), prezentaţi în
tabelul 25, sume mai acceptabile, care variază între 200-220 ruble pentru o
desetină de pământ gajată. În acelaşi timp, Banca Zemstvei din Herson fixează,
poate la un nivel mai oficial, sumele cele mai înalte, între 257-370 ruble pentru
desetina de pământ. Dacă urmărim evoluţia pe verticală a preţurilor medii ale
pământurilor aflate în gaj, remarcăm, de exemplu, că dacă în anul 1910, Banca
Ţărănească din Chişinău stabilea suma de 241 ruble pentru o desetină, peste
aproape zece ani această sumă creşte cu aproximativ 100 de ruble, ceea ce
constituie o creştere a preţurilor în timpul celor zece ani cu 25% 382 .
Printre alte activităţi comerciale în care erau antrenaţi locuitorii oraşului
Chişinău sunt cămătăria şi arendăşia, a căror necesitate este înregistrată în
mijlocul populaţiei orăşeneşti. Înfiinţarea acestora se explică prin ideea că
„nevoile de ordin economic ale populaţiei orăşeneşti sunt aceleaşi pentru
toate clasele sociale, iar scopul creării bunurilor economice este să satisfacă
necesităţile cotidiene” 383 . Totodată, aceste activităţi au contribuit la sporirea
veniturilor din contul proprietăţilor. Conform datelor extrase din Recensământul
de la 1897, au obţinut profituri din capitaluri şi proprietăţi, în acel an,
5,39% persoane 384 . Este cazul arendării pământurilor şi a posesiunilor particulare.
În tabelul 26 ne propunem să reliefăm câteva aspecte ale situaţiilor de
arendă înfăptuite în perioada cercetată 385 .
Conform datelor, în perioada anilor 1913-1916, preţul mediu de arendă
pe termen scurt, obţinut pe baza contractelor încheiate între proprietar şi
arendaş (care oscilează între 14,19-12,16 ruble/desetină), este mai mare în
comparaţie cu preţul mediu de arendă stabilit pentru un termen mai îndelungat
(17,47-14,90 ruble/desetină) 386 . Situaţie explicabilă, probabil deoarece
arenda pe termen scurt era mai la îndemâna arendaşului, care în multe cazuri
nu dispunea de resurse financiare suficiente pentru a-şi permite să arendeze
pământul pe o perioadă mai îndelungată; iar pe de altă parte, poate că arenda
pe un termen mai mare presupunea şi anumite riscuri legate de condiţiile
meteorologice sau capacitatea de muncă, precum şi de alte cauze subiective
382 Ibidem, p. 60-61.
383 Ep. Balamace, Din trecutul şi prezentul cooperaţiei în Basarabia// Basarabia economică, nr. 2-3,
Chişinău, 1919, p. 14-15.
384 Первая всеобщая перепись населения Российской империи, 1897 г. III. Бессарабская губерния,
Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел, 1905,
c. 152-153.
385 Basarabia economică, 1919-1920, p. 62.
386 Ibidem, p. 152-153.