LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

38
Lucia Sava
Una dintre primele scrieri despre Chişinău aparţine istoricului basarabean
Şt. Ciobanu 76 . Apărută încă în 1925, această lucrare reprezintă o încercare
destul de reuşită a autorului de a crea o viziune mai amplă asupra capitalei
Basarabiei. Istoricul abordează situaţia geografică şi istoria, populaţia
şi cultura oraşului, considerând că Chişinăul este unul dintre cele mai mari
oraşe ale Europei 77 şi un adevărat oraş „gubernial” 78 . Descriind perioada de la
începutul secolului al XX-lea, el remarcă: „Dar în dosul acestui oraş modern,
luxos, construit după tipul oraşelor ruseşti din stepa din noua Rusie, cu un
aspect atât de rusesc la centru, la periferiile lui, în suburbiile care zăceau în
întuneric şi noroi... se desfăşoară firul altei vieţi....” 79 . Descrierile istoricului
ne oferă posibilitatea de a studia mai aprofundat specificul modului de viaţă
al locuitorilor oraşului şi de a evidenţia contrastul existent între centrul capitalei
şi periferii, precum şi polarizarea categoriilor sociale, ale căror venituri
şi condiţii de trai erau variate. În pofida faptului că actualmente sesizăm
unele inexactităţi în această lucrare, putem considera că opera lui Şt. Ciobanu
rămâne una de pionierat în elucidarea istoriei Chişinăului.
Despre aspectul exterior al oraşului Chişinău, precum şi despre fluxul
vieţii sale interne, ne relatează Gh. Bezviconi 80 . Intr-o altă lucrare, autorul
analizează modalităţile de conferire a titlurilor nobiliare în Basarabia în perioada
anilor 1812-1918, elaborând o listă a familiilor nobiliare, care include
rangurile şi funcţiile ocupate de aceştia în administraţia Basarabiei, inclusiv a
Chişinăului. Printre aceste personalităţi, autorul îl evidenţiază pe Panteleimon
Sinadino, nobil de origine greacă, primar al Chişinăului (1905-1910) şi deputat
în ultimele trei dume orăşeneşti 81 .
Lumea comerţului urban al Chişinăului a fost reflectată în paginile lucrărilor
lui V. Jukov 82 şi N. Babilunga 83 . Astfel, V. Jukov susţine că la începutul
secolului al XX-lea, oraşul Chişinău era cel mai important centru meşteşugăresc
şi comercial din Basarabia şi unul dintre cele mai reprezentative din
76 Şt. Ciobanu, Chişinăul, Editura Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia din Basarabia,
1925; reeditată, Chişinău, 1996.
77 Ibidem, p. 35.
78 Ibidem, p. 37.
79 Ibidem, p. 38.
80 Gh. Bezviconi, Semimileniul Chişinăului, Chişinău, 1996.
81 Gh. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, Bucureşti, 1940.
82 Este vorba despre cele două lucrări ale autorului: В. И. Жуков, Города Бессарабии (1861-
1900 г.г.), Кишинев, 1975, şi cea de-a doua – Формирование и развитие буржуазии и
пролетариата Бессарабии (1812-1900), Кишинев, 1982.
83 Н. В. Бабилунга, Промышленность Бессарабии в конце XIX – начале XX-века. Очерк
капиталистической эволюции, Кишинев, 1985.