LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
164<br />
Lucia Sava<br />
utilizate <strong>în</strong> alimentaţia zilnică a popu<strong>la</strong>ţiei, fără a se face deosebire <strong>în</strong>tre calitatea<br />
produsului şi funcţionalitatea acestuia.<br />
În concluzie, <strong>în</strong> perioada anilor 1900-1918, alimentaţia locuitorilor <strong>oraşul</strong>ui<br />
<strong>Chişinău</strong> era foarte variată, atât din punctul de vedere al preparării bucatelor,<br />
cât şi <strong>în</strong> ceea ce priveşte localurile publice <strong>în</strong> care acestea erau servite.<br />
Regimul alimentar al chişinăuenilor era unul tradiţional, care includea, de<br />
regulă, trei mese pe zi, prânzul fiind de bază, deoarece <strong>la</strong> dejun şi <strong>la</strong> cină erau<br />
servite gustări uşoare. Acesta depindea de situaţia materială, dar şi de principiile<br />
morale ale fiecărei familii.<br />
Localurile publice variau de <strong>la</strong> restaurantele de lux, vizitate de elita<br />
<strong>oraşul</strong>ui, <strong>la</strong> simplele cafenele şi cârciume, unde popu<strong>la</strong>ţia majoritară a <strong>oraşul</strong>ui<br />
putea servi o cină obişnuită, bucate preparate cu anumite ocazii sau, pur şi<br />
simplu, pentru a discuta problemele vieţii cotidiene. În ace<strong>la</strong>şi timp, atestăm<br />
<strong>în</strong> <strong>Chişinău</strong>, <strong>în</strong> perioada studiată, funcţionarea unor case comerciale, ale căror<br />
proprietari, de cele mai multe ori evrei sau ruşi, se ocupă cu producerea şi<br />
comercializarea unui anume tip de produse alimentare (de exemplu, vinuri,<br />
produse de patiserie, paste făinoase, ceai, veselă etc.).<br />
Cât priveşte preţurile, acestea par destul de accesibile pentru buzunarul<br />
unei persoane cu venit mediu, cu excepţia perioadei care include anii din<br />
ajunul şi de după Primul Război Mondial, când, datorită condiţiilor socialeconomice<br />
şi politice cauzate de acest eveniment major, produsele de primă<br />
necesitate (pâinea, zahărul, uleiul etc.) puteau fi cumpărate de câteva ori mai<br />
scump.<br />
Autorităţile locale au fost nevoite să <strong>în</strong>treprindă anumite măsuri pentru a<br />
crea un regim sanitar adecvat şi a menţine starea sănătăţii locuitorilor <strong>oraşul</strong>ui,<br />
<strong>în</strong>deosebi, <strong>în</strong> timpul războiului. Astfel, pentru a preveni răspândirea bolilor<br />
infecţioase (holeră, tifos, scar<strong>la</strong>tină etc.) <strong>în</strong> rândurile popu<strong>la</strong>ţiei, s-au realizat<br />
numeroase campanii de informare prin intermediul mass-media locală privind<br />
pericolele acestor boli, s-au luat o serie de decizii pentru a evita transmiterea<br />
lor. În ace<strong>la</strong>şi scop, majoritatea produselor alimentare folosite <strong>în</strong> consumul<br />
curent erau supuse analizelor <strong>la</strong> <strong>la</strong>boratorul deschis <strong>în</strong> cadrul Spitalului orăşenesc.<br />
Кишиневской Городской Думы, Nr. 63, сентябрь 1913.