LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

More documents

Recommendations

Info

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) 171 Acelaşi raport ne indică faptul că cei mai mulţi cititori ai Bibliotecii municipale îşi aveau reşedinţa în partea de jos a oraşului Chişinău, raportul instituţiei în anul 1911 înregistrează în total 1 465 de cititori (53,92%) din această parte a oraşului, dintre care 1041 bărbaţi şi 424 femei. În acelaşi timp, în partea de sus a oraşului au fost înregistraţi 1 149 cititori (42,29%), 960 bărbaţi şi 189 femei. Din datele statistice ale perioadei rezultă că la periferiile capitalei aproape că nu se citea, lucru explicabil, în condiţiile în care aici locuiau reprezentanţii categoriilor sociale cele mai joase ale societăţii chişinăuene (3,64% din cititorii înregistraţi) 555 . În anul 1911 s-au înregistrat, în mediu, 5 035 cititori, care în decursul anului au frecventat biblioteca de 98 069 ori, pe parcursul cărora au solicitat 132 076 exemplare de cărţi, reviste şi ziare. Pe de altă parte, cititorilor bibliotecii le-au fost eliberate în mediu zilnic 489 cărţi, reviste şi ziare (tabelul 37) 556 . Remarcabil este interesul cititorilor chişinăueni pentru literatura pentru copii. Astfel, în acelaşi an, 1911, au fost înregistraţi 866 de cititori de acest gen (17,2%), care au efectuat pe parcursul anului aproximativ 21 274 de vizite, în decursul cărora au solicitat informaţii pentru copii din 22 789 surse 557 . Aşadar, la începutul secolului al XX-lea, în Biblioteca publică orăşenească din Chişinău atestăm un număr considerabil de vizitatori, dintre aceştia mulţi erau cititori activi, cu sau fără abonament, care au solicitat cărţi cu un conţinut foarte variat. Datele extrase din rapoartele anuale realizate de Biblioteca publică orăşenească din Chişinău ne permit să concluzionăm, că lectura era una dintre ocupaţiile cele mai pasionante ale locuitorilor oraşului. Printre preferinţele chişinăuenilor trebuie menţionat gustul rafinat al acestora pentru muzică şi dans. Conform informaţiilor timpului, „Chişinăul era un oraş cu coruri multe şi bune... Cel mai bun cor era al Catedralei, condus de Vladimir Berezovschi. Şcoala Eparhială avea un cor... Majoritatea bisericilor aveau corurile lor...” 558 . Aceste informaţii sunt completate de afirmaţiile martorilor perioadei, care relatează în amintirile lor despre activitatea corului lui Gavriil Musicescu şi cel al lui Mihail Berezovschi, prezente pe scenele din capitala provinciei 559 . Astfel, potrivit unui anunţ publicat în presa periodică a timpului, „La 21 noiembrie în Chişinău, în Sala Casei Eparhiale va avea loc concertul dat de S. G. Murafa, unde vor lua parte Anastasia Pavlovna Dicescu (soprano), Simion Gheorghevici Murafa (bariton), Ilie Ionescu-Sibianu 555 Ibidem, p. 13. 556 Ibidem, p. 35. 557 Ibidem, p. 35. 558 V. Ţepordei, Chişinăul tinereţii noastre // Literatura şi arta, 3 aprilie 1997. 559 P. Mihail, Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia, Chişinău, 1993, p. 109-112.
172 Lucia Sava (pianist, compozitor, profesor la Conservatorul din Iaşi), Alexandru Teodorini (violonist) 560 . O bună parte a interpreţilor aparţineau muzicii autohtone, cum ar fi Anastasia Dicescu (1885-1945), care a fost cântăreaţă şi pedagog, vedetă a scenei lirice şi director al primului Conservator din Chişinău 561 . Descriind contextul apariţiei Operei din Chişinău, A. Dănilă menţionează că în ultimul an al secolului al XIX-lea, compozitorul V. Rebikov, venit curând în capitala Basarabiei, a organizat la Chişinău secţia Societăţii Muzicale Ruse, în cadrul căreia ia fiinţă „o serioasă Şcoală de muzică” 562 . Un rol important în dezvoltarea muzicală a Chişinăului l-a deţinut şi Şcoala muzicală particulară a lui V. Gutor, care a avut-o ca absolventă pe solista Operelor principale din Petersburg şi Moscova Eugenia Lucezaskaia, mai târziu solistă la teatrele din Cluj şi Bucureşti 563 . Aşadar, la răscrucea secolelor XIX-XX, Chişinăul, inclusiv şi datorită aşezării sale geografice favorabile, era considerat unul dintre cele mai muzicale centre din gubernie. În această perioadă se deschid clasele de canto ale surorilor C.M. Hrjanovski, iar în anul 1906, în şcoala lui V. Gutor a avut loc primul concert de muzică românească, precedat de o prelegere despre cântecul românesc. În această perioadă îşi desfăşoară activitatea Societatea Armonia, care se integra în Societatea Muzicală Rusă 564 . La înviorarea muzicală a Chişinăului au contribuit numeroasele turnee ale trupelor italiene (şi nu numai) de operă cu soliştii M. Batistini, Tina de Lorenzo, D. Tetreazzini, Marcela Sembrich. De asemenea, aici veneau un şir de cântăreţi din Rusia. Au fost prezentate mai multe spectacole de trupele conduse de Şein, Valentinov, ş.a.; au evoluat artiştii: G. Pirogov, L. Sobinov, A. Nejdanova, I. Alcevski, M. Petipa, M. Fokin, T. Karsavina, cărora li s-au adăugat spectacolele trupei ucraineşti de operă şi dramă 565 . În această perioadă, Chişinăul găzduieşte mai multe personalităţi marcante ale muzicii ruse – S. Rahmaninov, F. Şaleapin, A. Skreabin, A. Nejdanova, F. Kreisler, H. Vineavski ş.a. În paralel, la Chişinău evoluează diferite formaţii de lăutari, care cântau pe la nunţi şi cumătrii, având un repertoriu foarte variat din folclorul poporului român. La începutul secolului al XX-lea, în Chişinău se înregistrează 560 Cuvânt Moldovenesc, 1913-1916, p. 8. 561 G. Ceaicovschi-Mereşanu, Anastasia Dicescu // Făclia, 18 martie 1994. 562 A. Dănilă, Opera din Chişinău, Chişinău, 2005, p. 11. 563 A.N.R.M. Fond F-2121, V. Gutor (1891-1957), nr. inv. 1, fila 3. 564 L. Noroc, Dezvoltarea învăţământului artistic în Basarabia interbelică // Destin românesc, nr. 3, 2002, p. 56. 565 A. Dănilă, Opera din Chişinău, Chişinău, 2005, p. 11.
Page 2 and 3:
VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞ
Page 4 and 5:
Lucia SAVA VIAŢA COTIDIANĂ ÎN OR
Page 6 and 7:
CUPRINS Mulţumiri ................
Page 8 and 9:
Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
Page 58 and 59:
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123: Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Editura „Pontos” Str. 31 august
show all

LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?