LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

42
Lucia Sava
cea românească 98 , fapt îndreptăţit de izvoarele timpului, în care (îndeosebi, în
Chişinău) figurează mai mulţi comercianţi evrei, armeni, ruşi şi de alte etnii.
Lucrarea lui A. Dănilă conţine date recente despre apariţia Operei din
Chişinău, precum şi despre turneele şi concertele susţinute în oraş de personalităţile
locale şi internaţionale ale timpului, cum ar fi corul lui M. Berezovschi,
A. Dicescu, G. Enescu ş.a. 99 Informaţiile selectate din această lucrare
ne-au permis să descriem mai aprofundat divertismentele locuitorilor oraşului
Chişinău. Astfel, am constatat că în oraş exista, cel puţin în rândurile elitei, un
gust rafinat pentru muzică şi teatru.
Printre alte modalităţi de organizare a timpului liber al chişinăuenilor figurează
vizitele la muzeu. Conform opiniei cercetătoarei E. Ploşniţă, la începutul
secolului al XX-lea, Chişinăul avea deschise mai multe muzee (cel mai
important fiind Muzeul Zemstvei), în cadrul cărora erau organizate expoziţii
cu caracter diferit 100 . De asemenea, din această lucrare am remarcat, că
muzeele aveau un program de lucru accesibil publicului din oraş şi dinafara
lui, iar preţurile stabilite erau accesibile unei persoane cu venituri medii; ca
urmare, muzeele înregistrează un număr de vizitatori în creştere.
Considerând Chişinăul vatră de cultură şi civilizaţie românească, istoricul
basarabean A. Eşanu motivează atenţia în creştere faţă de istoria oraşului prin
trezirea conştiinţei naţionale şi a interesului faţă de valorile culturale naţionale
şi locale, dar şi prin faptul că Chişinăul de astăzi reprezintă nu numai o aglomeraţie
urbană industrială şi comercială, dar şi un important centru cultural
şi ştiinţific al Republicii Moldova 101 . Studiile sale, bazate pe vaste surse documentare,
sunt preţioase din considerentul că autorul prezintă mai multe
viziuni istoriografice referitoare la toponimul „Chişinău”, primele menţiuni
scrise ale acestuia, precum şi o serie de informaţii despre ascensiunea oraşului
Chişinău.
Analiza istoriografiei expuse anterior denotă lipsa unei lucrări dedicate în
special temei noastre de cercetare. Deşi această perspectivă de abordare a
istoriei, care include problematica cotidianului şi a mentalităţilor, apare încă
la începutul secolului al XX-lea în istoriografia europeană, ea rămâne practic
inexplorată în Republica Moldova. Studiile despre Chişinău, în majoritatea
98 N. Enciu, Basarabia în anii 1918-1940: Evoluţie demografică şi economică, Chişinău, 1998, p. 72.
99 A. Dănilă, Opera din Chişinău, Chişinău, 2005.
100 E. Ploşniţă, Muzeul Basarabean în fluxul istoriei, Chişinău, 1998; E. Ploşniţă, N. Răileanu,
Pagini de muzeografie basarabeană, Chişinău, 1999.
101 A. Eşanu, V. Eşanu, Chişinăul – vatră de cultură şi civilizaţie românească (secolul XV – începutul
secolului XIX) // Destin românesc, nr. 3, 1997, p. 21-39; A. Eşanu, Chişinău. File de istorie,
Chişinău, 1998.