LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
istorici, printre care Gh. Negru 67 , V. Popovschi 68 , D. Poştarencu 69 şi, mai ales,
I. Varta 70 , susţin ideea că mişcarea de eliberare naţională care a cuprins Basarabia
la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a cunoscut o amploare deosebită la
începutul secolului al XX-lea a fost favorizată de intensificarea luptei pentru
apărarea drepturilor naţionale, precum şi de mărirea numărului publicaţiilor
periodice ale timpului în limba română, care prin conţinutul lor au contribuit
la revigorarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni pe parcursul unui
secol de ocupaţie rusească 71 .
Anul 1918 ocupă un loc aparte în istoriografia românească datorită Unirii
Basarabiei cu România, eveniment de importanţă majoră în istoria poporului
şi a naţiunii române. Cele mai multe studii şi monografii, având tangenţe
cu lucrarea noastră, abordează această problemă a istoriei naţionale, eviden-
lului XIX – începutul secolului XX) // Cugetul, nr. 2, 2001, p. 39-41; Gh. Negru, Conştiinţa
naţională a românilor basarabeni în perioada ocupaţiei ţariste // Destin românesc, nr. 3, 1995, p.
26-36; Gh. Negru, Mişcarea naţională în Basarabia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea –
începutul secolului XX // Destin românesc, nr. 4, 1996, p. 45-50; Gh. Negru, „Curentul românofil”
în Basarabia sub ocupaţia ţaristă // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 2 (26), an VII,
p. 35-67; A. Stan, Unirea Basarabiei cu România ca proces de recuperare a identităţii // Destin
românesc, nr. 2, 1998, p. 7-13; C. I. Stan, Centenarul răpirii Basarabiei // Destin românesc,
nr. 2, 1997, p. 52-64; C. I. Stan, Revoluţia rusă din februarie-martie 1917 şi România, // Destin
românesc, nr. 2, 2002, p. 42-61; I. Varta, Documente inedite. Marele stat major al armatei ruse
şi România // Destin românesc, nr. 2, Chişinău, 1996, p. 73-79; V. Văcăruş, Curente ideologice
din Basarabia (secolul XIX – începutul secolului XX) // Destin românesc, nr. 3, 2002, p.
25-40; Gh. Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia, Chişinău, 2000;
Suferinţele Basarabiei şi răpirile ruseşti: Antologie (Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bucureşti),
Bucureşti, 1996.
67 Gh. Negru, O preistorie necunoscută a ziarului „Basarabia” // Limba Română. Revistă de
ştiinţă şi cultură, nr. 9-12, Chişinău, 2001, p. 174-178; Gh. Negru, Ziarul „Basarabia”
(1905-1907): informaţii inedite // Destin românesc, nr. 3, 2001, p. 63-76; Gh. Negru, Intelectualii
basarabeni (1906-1913) // Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38.
68 V. Popovschi, Rolul ziarului „Cuvânt Moldovenesc” în trezirea conştiinţei naţionale a
românilor basarabeni în 1917 // Destin românesc, nr. 4, 1995, p. 76-85.
69 D. Poştarencu, Emanuil Gavriliţă: 90 de ani de la moarte (Contribuţii biografice) //
Destin românesc, nr. 1, 2000, p. 49-55.
70 I. Varta, Ziarul „Basarabia” – apărător al demnităţii naţionale a românilor basarabeni (90 de ani
de la apariţie) // Literatura şi arta, 13 iunie, 1996; I. Varta, Ziarul „Moldovanul” (1907-1908)
– o veritabilă publicaţie de limbă română din Basarabia // Literatura şi arta, 27 martie 1997;
I. Varta, „Glasul Basarabiei” în apărarea limbii naţionale // Destin românesc, nr. 1, 1998,
p. 87-97.
71 D. Coval, Din istoria jurnalisticii româneşti (secolul XIX – începutul secolului XX),
Chişinău, 1992; A. David, Tipăriturile româneşti în Basarabia sub stăpânirea rusă (1812-1918),
Chişinău, 1934; N. Iorga, Istoria presei româneşti de la începuturi până la 1916, Bucureşti, 1922;
C. Mâţu, O necesitate desconsiderată: Presa românească în Basarabia, Chişinău, 1930; P. Mihail,
Mărturii de spiritualitate românească din Basarabia, Chişinău, 1993.
35