LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
După 1897, componenţa etnică a populaţiei oraşelor basarabene (inclusiv
a Chişinăului) a fost prezentată mai târziu în paginile ediţiei anuale a Comitetului
de Statistică al Basarabiei – Privire generală asupra guberniei Basarabiei pentru
anul 1911. Conform acestuia, proporţia evreilor din Chişinău este de 46%,
adică cu 0,1% mai mare decât cea stabilită de Recensământ, deşi conform
informaţiilor prezentate de acelaşi autor, mulţi etnici evrei au emigrat în urma
pogromurilor evreieşti din 1903 şi 1905 166 .
În ajunul Marii Uniri, în oraşul Chişinău moldovenii constituiau 30%,
evreii – 46,6%, ruşii – 9%, ucrainenii – 5,3%, iar celelalte etnii – bulgarii,
găgăuzii – 1,5% 167 .
Din punct de vedere social, în perioada cercetată, populaţia oraşului era
divizată în cinci categorii, fiecare dispunând de un statut juridic distinct:
nobili (personali şi de viţă), negustorii, grupaţi în trei ghilde, mica burghezie,
meşteşugarii şi muncitorii. Spre deosebire de populaţia rurală, cea urbană
era mai diversificată după apartenenţa la categoria socială. În afara stărilor
sociale menţionate, în componenţa structurală a oraşului mai intrau: cetăţenii
de onoare, reprezentanţii clerului, ţărani, colonişti şi supuşi străini, militari,
fiecare situându-se în condiţii sociale, economice şi fiscale diferite, fapt care
determină caracterul diversificat al modului de viaţă al locuitorilor oraşului
Chişinău 168 .
Urmărită din punctul de vedere al apartenenţei sociale, componenţa populaţiei
oraşului Chişinău conform Recensământului din 1897 era următoarea:
majoritatea orăşenilor era reprezentată de mica burghezie (78 940 persoane,
72,76 %), fiind urmată de ţărănime (14,28%), în timp ce nobilimea constituia
doar 6,36 % din numărul total al populaţiei (3,06% erau nobili de viţă şi
3,30% nobili personali). La polul opus se situau supuşii străini (1,67%), clerul
(1,55%), negustorii, care alcătuiau 1,54%, precum şi alte categorii sociale
(1,82%), (tabelele 7, 8) 169 .
În ceea ce priveşte repartizarea populaţiei oraşului conform categoriei sociale
şi a locului de naştere (tabelul 9) incluşi în toate stările sociale, 54,85% bărbaţi
Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3, Chişinău, 2004, p. 52.
166 Ibidem, p. 52.
167 C. Filipescu, C. Giurea, Basarabia: Consideraţiuni generale, agricole, economice şi statistice,
Chişinău, 1919, p. 55.
168 D. Poştarencu, Componenţa socială, confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei
(1850-1917) // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4, Chişinău, 2005, p. 5.
169 Первая всеобщая перепись населения Российской империи, 1897 г. III. Бессарабская губерния,
Издание Центрального Статистического Комитета Министерства Внутренних Дел, 1905,
c. 2-3, 40-41.
63