LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
191
Conform cifrelor oficiale oferite de zemstva oraşului, în Chişinău, timp
de un an (august 1900 – august 1901), se găseau în arest: după proclamarea
sentinţei, pentru a-şi executa sentinţa deja dată, 1 937 bărbaţi şi 302 femei, în
total – 2 239 persoane. Numărul persoanelor aflate în reţinere pentru cercetare
era mai mic, circa 402 bărbaţi, 54 femei, în total – 456 persoane. Aceste
persoane urmau să fie cercetate penal pentru a li se stabili sentinţa definitivă,
uneori timp de câteva luni 635 .
Cele mai frecvente cazuri de infracţiuni ale perioadei înregistrate în oraşul
Chişinău sunt furturile, jafurile la drumul mare, acte de agresare fizică, dar se
întâlnesc şi violuri, omucideri.
În unul dintre ziarele perioadei se menţionează că la data de 12 mai 1910 a
fost emisă sentinţa în cazul cercetărilor penale a 32 de persoane, care, dânduse
drept slujitori ai bisericii locale, au sustras, timp de 20 de ani, bunuri materiale
(covoare, prosoape etc.), dar şi sume mari de bani de la locuitorii oraşului
şi din alte localităţi ale Basarabiei. 31 de persoane au fost lipsite de avere, fiind
private de libertate pentru o perioadă de 2 ani, iar unei persoane i s-a aplicat
sentinţa privaţiunii de libertate timp de 1 an, în aceleaşi condiţii 636 .
Într-un alt articol, preotul F. Petrovici evidenţiază trăsăturile acestor
deprinderi ale unora dintre locuitorii oraşului Chişinău: „Furtişagul la noi
atâta-i de răspândit, că adeseori el cu îndrăzneală şi fără ruşine se face în ziua
amiaza mare. Este un păcat mare... la noi rădăcina patimii se sădeşte încă
din copilărie prin nebăgarea de seamă a părinţilor...” 637 . Autorul încearcă să
găsească câteva metode de soluţionare a acestor cazuri, subliniind, că „părinţii
trebuie să le insufle copiilor că, e păcat mare, că furt este de acu şi acela care
rupt numai o poamă din grădina străinului...” 638 . În acelaşi timp, el este de
părere că „precum pentru lupta cu beţia se întocmesc deosebite obşti, cercuri
de trezie, şi aduc mare folos norodului, aşa trebuie pentru lupta cu furtişagul”
şi că „marele ajutor în această luptă trebuie să-l aibă şcoala, care trebuie să
înveţe pe fiecare elev să fie om cinstit şi creştin adevărat, să nu ieie nimic fără
ştirea stăpânului...” 639 .
635 Кишиневское земство. Отчеты, доклады, сметы, раскладки Уездной Земской Управы и
постановления Уездного Земского Собрания XXXIII очередного созыва 1901 года, Кишинев,
1901, c. 178.
636 A. N. R. M., fond. nr. 2, Канцелярия Бессарабского губернатора, nr. inv. 1, p. V, dosar 9667,
fila 1. A se vedea şi Extras din Aviz, Nr. 178, al şedinţei Comisiei juridice a Basarabiei din 9
decembrie 1919// Buletinul Cercului de Studii şi propagandă cooperatistă pentru Basarabia, nr. 2,
august 1920, p. 3.
637 Preot F. Petrovici, Despre lupta cu furtişagul // Luminătorul, an. V, nr. VIII, august 1912,
p. 74.
638 Ibidem, p. 74.
639 Ibidem, p. 75.