LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

14
Lucia Sava
Ţinând cont de limitele acestui studiu, nu am insistat asupra unei radiografii
exhaustive a societăţii chişinăuene din perspectiva etnică şi socială. În
mod firesc, regimul de alimentaţie, vestimentaţia şi alte elemente ale vieţii
cotidiene ni se înfăţişează într-o palitră extrem de variată a culorilor tradiţiilor
etnice. Fară a ne trasa scopul de a penetra în varietatea acestui bogat material
de factură etnologică, care, dat fiind complexitatea sa, ar putea constitui un
subiect de cercetare aparte, încercăm în mod special să elucidăm tendinţele
generale în viaţa cotidiană la nivelul elementelor menţionate, pentru a estima
dinamica procesului de modernizare a oraşului Chişinău.
De asemenea, domeniul vieţii cotidiene se prezintă foarte diversificat şi
prin optica structurilor sociale. Alimentaţia, vestimentaţia, divertismentele,
etc. au conţinuturi şi consistenţe foarte variate în funcţie de posibilităţile ce
le oferă un statut social sau altul. Urmărirea strictă a acestor discrepanţe în
consum şi în viaţa de toate zilele ar constitui subiectul unui tratament special
în unul dintre studiile ulterioare. În prezenta lucrare, însă, am urmărit schimbările
ce se produc la nivel general şi care afectează, cu toate diferenţele de
intensitate, destinul marii majorităţi al populaţiei urbei. În unele cazuri totuşi
nu am putut evita evidenţierea unor diferenţe de ordin social, lipsa cărora ar
fi pereclitat veridicitatea tabloului general.
Segmentul cronologic al lucrării cuprinde perioada anilor 1900-1918. În
perioada evidenţiată, Basarabia cunoaşte o multitudine de evenimente cu
caracter social-politic, economic şi cultural, care au consecinţe vizibile asupra
capitalei acesteia – oraşul Chişinău, şi, îndeosebi, asupra modului de viaţă al
locuitorilor săi. Limita cronologică inferioară este anul 1900, care face trecerea
către debutul unui nou secol, cel mai complex dintre toate, „secolul tehnologiilor”,
care în plan local prezintă perioada de avânt a modernizării oraşului
Chişinău. Având în vedere faptul că Recensământul de la 1897 conţine cele
mai complete informaţii despre componenţa populaţiei oraşului, pentru aprofundarea
studiului am admis depăşirea cadrului cronologic stabilit, pentru a
putea utiliza aceste date, pe care le considerăm totuşi destul de relevante, la
o distanţă temporară de doar câţiva ani, ce le despart de perioada cercetată.
Limita cronologică superioară o constituie anul 1918, an de o rezonanţă deosebită
pentru istoria românilor, care în plan politic corespunde cu Marea Unire
a Basarabiei cu România, consolidarea statului unitar român şi a naţiunii
moderne române; consecinţele acestui eveniment istoric sunt evidente şi în
viaţa cotidiană a oraşului, care, de altfel, nu s-a schimbat dintr-o dată, brusc,
motiv pentru care ne-am permis anumite incursiuni dincolo de limita anului
1918, pentru a utiliza sursele din perioada interbelică într-o manieră retros-