LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

12
Lucia Sava
ARGUMENT
Viaţa cotidiană reprezintă o dimensiune indispensabilă a existenţei umane.
Cu toată importanţa proceselor istorice majore, a evoluţiilor politice, sociale,
economice, culturale etc. pentru fiecare individ în parte, „marea” istorie derulează
prin prisma unor necesităţi cotidiene. Fiecare persoană, indiferent de
nivelul de instruire, de vârstă, de sex, de confesiune sau de mediul în care
trăieşte, are o viaţă personală, care-i influenţează puternic viziunea asupra
lumii.
Astfel, viaţa cotidiană, care are drept componentă esenţială viaţa privată,
individuală, constituie un domeniu necesar în cercetările istorice, în lipsa
căruia percepţia fenomenelor istorice ar fi nu numai incompletă, dar şi deformată.
Studierea vieţii cotidiene a indivizilor dintr-o societate într-o anumită
perioadă istorică ne oferă posibilitatea de a ne crea o viziune mai clară, mai
profundă despre particularităţile de evoluţie, precum şi despre nivelul de
cultură şi civilizaţie al societăţii respective. Din aceste considerente, cercetarea
vieţii cotidiene a indivizilor ne ajută să întregim tabloul societăţii din
care fac parte, precum şi să descoperim acele elemente ale vieţii sociale pe
care în mod obişnuit istoricul nu le poate remarca, studiind istoria socială şi
politică de ansamblu a societăţii.
Oraşul Chişinău, capitala actuală a Republicii Moldova, reprezintă unul
dintre cele mai importante centre politice, administrative, economice, ştiinţifice
şi culturale din aria Europei de Sud-Est. De la prima atestare documentară
(1436) şi până în prezent, oraşul Chişinău a cunoscut mai multe etape
de dezvoltare, ca urmare a cărora se transformă dintr-o simplă aşezare rurală
într-un adevărat centru urban (al doilea conform criteriului numărului populaţiei
din spaţiul românesc, după Bucureşti). O fază importantă în procesul
de dezvoltare a urbei a fost, fără îndoială, sfârşitul secolului al XIX-lea, când
oraşul înregistrează numeroase schimbări de ordin social, politic, economic,
cultural şi demografic, care vor determina extinderea teritoriului, ce va include,
de acum înainte, zonele rurale: Buiucani, Hruşca (situată în partea dreaptă a
râului Bâc), Visterniceni, Munceşti şi altele, cu timpul devenite suburbii ale
capitalei.
Studierea vieţii cotidiene în oraşul Chişinău la începutul secolului al XX-lea
este importantă din considerentul că în această perioadă se intensifică procesul
de urbanizare şi de modernizare al urbei, iar Chişinăul apare în viaţa internă a
Basarabiei ca un oraş construit după modelul oraşelor europene moderne: cu
străzi pavate şi case etajate, cu instituţii şi parcuri de odihnă, elemente distinctive
ale unui adevărat centru politic, administrativ şi cultural, unde se naşte