LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
185
Prin urmare, datorită importanţei pe care o deţine, familia a ajuns să
formeze o unitate perfectă, o reproducere în mic a unei societăţi, cu toate
aspectele şi problemele acesteia, dar având un spirit de corp şi o conştiinţă
comună mult mai acută 610 .
Datorită condiţiilor de trai diferite, dezvoltării inegale, sau pur şi simplu
unei inegalităţi de interese între diverse grupuri familiale, s-a ajuns uneori la
o autonomizare a fiecărui grup familial, ceea ce a dus la consolidarea caracterului
lor de unitate socială distinctă.
Spre deosebire de lumea rurală, în cadrul de viaţă urban, mediul de familie
se schimbă: individul este mai izolat, el se prezintă ca unitate economică şi
morală de sine stătătoare, iar aceste aspecte îşi lasă amprentele asupra dezvoltării
sale psihosociale.
În această ordine de idei, trebuie de menţionat că principala deosebire
între familia vest-europeană şi cea din sud-estul Europei (sau din Balcani)
nu rezidă atât în diferenţele cantitative 611 , cât în faptul că în Balcani tipul
de familie extinsă sau multiplă reprezenta mai des şi pentru o perioadă mai
lungă de timp un stadiu de dezvoltare a ciclului de viaţă individual al familiei.
Aceasta însemna că, înainte să se separe, generaţiile trăiau împreună o perioadă
mai îndelungată.
Adepţii teoriei mentalităţilor, care au abordat detaliat aspectele psihosociale
ale familiei, au considerat că cea de tip mai restrânsă încurajează
legăturile afective între partenerii conjugali şi între părinţi şi copii. Astfel,
de exemplu, ca şi Ariès, L. Stone acordă o mare importanţă schimbărilor în
metodele de îngrijire a copiilor în cadrul familiilor engleze, despre care consideră
că generează în rândul adulţilor un sentiment de încredere 612 .
În acest context, relaţiile dintre generaţii s-au modificat în timp. Generaţia
mai în vârstă nu mai are foarte mare autoritate în ceea ce priveşte căsătoria,
610 Ibidem, p. 35.
611 Aceste diferenţe sunt determinate de densitatea medie a populaţiei, care în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea era mai mare în Vest, circa 46 locuitori pe km², în timp ce sudestul
Europei avea mai puţin de 15. J. Goody, Familia europeană. O încercare de antropologie
istorică, Ed. Polirom, Iaşi, 2003, p. 132.
612 De menţionat, analiza istorică detaliată a familiei din epoca modernă, elaborată de L.
Stone, este plasată în contextul mai larg al schimbărilor survenite în mentalitatea timpului.
Astfel, vastele şi subtilele schimbări culturale se reflectau în schimbarea modului în care
membrii familiei se raportau unul la celălalt în ceea ce priveşte aranjamentele legale, structura,
cutuma, puterea, sentimentele şi sexul. Schimbările respective au debutat în Anglia
şi cea mai radicală a fost trecerea „de la distanţare, consideraţie şi patriarhat” la „individualismul
afectiv”, pe care autorul o consideră ca fiind cea mai importantă mutaţie în
mentalitatea epocii moderne. Ibidem, p. 179-183.