LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

34
Lucia Sava
rilor oraşului este supusă unor încercări grele, cum ar fi: asigurarea cu produse
alimentare, transportul public, creşterea criminalităţii etc.
Studiile menţionate nu tratează decât parţial problematica vizată; lipsa
unei lucrări care ar analiza evoluţia vieţii cotidiene şi a mentalităţii în spaţiul
dintre Prut şi Nistru în secolul al XX-lea în general; şi în particular, în oraşul
Chişinău, capitala actuală a Republicii Moldova, se face resimţită cu atât mai
mult, cu cât, din secolul al XIX-lea şi până în prezent, Chişinăul rămâne a fi
centrul de afirmare şi de manifestare a tendinţelor urbaniste şi modernizatoare
ale societăţii basarabene.
În pofida celor menţionate, există numeroase lucrări 63 care, abordând
probleme de istorie socială, economică, politică sau culturală ale spaţiului românesc,
în general, sau ale Basarabiei, în particular, fac referinţă nemijlocită la capitala
acesteia, oraşul Chişinău. Acestea conţin o diversitate tematică şi acoperă un
segment cronologic vast, precum sunt diferite opiniile şi metodele de abordare
ale problemelor trasate. Una dintre lucrările de acest gen, care conţine
informaţii de un real interes, aparţine istoricului N. Iorga 64 . Referindu-se la
ţinutul Chişinăului, autorul descrie imaginea de ansamblu a oraşului, străzile,
îndeosebi cea principală, Alexandrovskaia, localurile şi varietatea bucatelor,
magazinele şi prăvăliile, care apar în viziunea istoricului ca „...un cartier de
palate albe, de mari clădiri ale negustorilor. Vitrinele scânteie de o parte şi de
alta. Înainte e o mare grădină, o biserică spaţioasă în fundul ei şi un turn cu
ceasornicul luminat. Aici e centrul, un centru frumos...” 65
Unele aspecte, tangenţiale cu problema abordată în lucrare, au fost preluate
din studiile care abordează mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni aflaţi
sub stăpânire ţaristă, care cunoaşte un avânt considerabil în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. 66 Majoritatea acestor
63 Printre sintezele cele mai semnificative ale istoriei Basarabiei în perioada studiată figurează:
Z. Arbore, Basarabia în secolul XIX, Bucureşti, 1898; Z. Arbore, Dicţionarul geografic
al Basarabiei, Chişinău, 2001; A. Boldur, Istoria Basarabiei, Chişinău, 1990; A. Boldur, Basarabia
românească, Chişinău, 1992; P. Cazacu, Zece ani de Unire. Moldova dintre Prut şi Nistru,
Chişinău, 1928; Şt. Ciobanu, Din istoria mişcării naţionale în Basarabia, Chişinău, 1991; Şt.
Ciobanu, Basarabia. Populaţia, istoria, cultura, Bucureşti-Chişinău, 1992; O. Ghibu, De la
Basarabia rusească la Basarabia românească, Bucureşti, 1926; N. Iorga, Basarabia noastră (scrisă
după 100 de ani de la răpirea ei de către ruşi), Bucureşti, 1912; A. Moraru, Istoria românilor în
Basarabia şi Transnistria (1812-1993), Chişinău, 1995; I. Nistor, Istoria Basarabiei, Bucureşti,
1991; I. Scurtu, D. Almaş, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1918, Bucureşti,
1998.
64 N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, Bucureşti, 1995.
65 Ibidem, p. 77-92.
66 I. Negrei, Mişcarea de emancipare a românilor aflaţi sub stăpânire străină (a doua jumătate a seco-