LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
157
mai accesibilă ca şi preţ, este frecvent utilizată de categoriile joase ale populaţiei.
Peştele era pescuit cu mare măiestrie şi servit cu plăcere de către membrii
categoriilor superioare ale societăţii basarabene. Laptele, în primul rând cel de
vacă şi mai puţin cel de capră, ocupă un loc aparte în alimentaţie, atât datorită
valorii nutritive, cât şi pentru faptul că se găsea la un preţ accesibil categoriilor
mai nevoiaşe, iar din el se puteau produce mai multe produse lactate, cum ar
fi brânza, caşcavalul, untul sau smântâna. Pentru închegarea laptelui proaspăt
erau folosite diferite substanţe vegetale, ca scoarţa de smochin, florile de
scaieţi sau seminţele de brânduşă. După ce se închega, laptele era introdus
într-un coş împletit de trestie pe care se punea o greutate pentru scurgerea
zerului, apoi se adăuga sare 505 . Ouăle de găină, mai rar de raţă, gâscă, curcă,
etc., constituie un aliment valoros, bogat în proteine de calitate superioară şi
grăsimi uşor de degerat. Erau folosite frecvent într-o varietate de bucate, dar
şi în produsele de patiserie şi cofetărie. Mierea era, de asemenea, des utilizată,
în primul rând, ca înlocuitor al zahărului, dar şi în prepararea produselor de
cofetărie sau pentru vindecarea unor boli. Fructele erau utilizate din abundenţă,
atât proaspete, cât şi uscate sau conservate. Dintre acestea, strugurii,
piersicile, merele, caisele, cireşele etc., constituiau deliciul prăjiturilor făcute
acasă sau în restaurantele de lux ale Chişinăului. Deşi erau servite doar de o
categorie limitată a populaţiei, măslinele şi smochinele se întâlnesc frecvent în
bucatele preparate cu măiestrie de bucătarii timpului.
Conform unei alte Liste de preţuri..., publicată în septembrie 1914, unele
din produsele alimentare menţionate mai sus, considerate complementare
celor de bază, se vindeau la următoarele preţuri : nucile variau de la 4 ruble
80 copeici la 6 ruble 90 copeici pe un pud, iar cele prăjite costau 6 ruble
40 copeici; stafidele, folosite frecvent în produsele de patiserie şi cofetărie,
aveau preţul care varia între 10-11,20 ruble pudul; un alt produs importat,
utilizat îndeosebi pentru mesele de sărbătoare, măslinele se găseau la preţul de
10,40 – 11,20 ruble/pud. Nu putem trece cu vederea mirodeniile, care datorită
componentelor lor erau folosite zilnic în prepararea bucatelor. Ne referim
la frunzele de dafin, care costau aproximativ 9, 20 ruble, în timp ce piperul
negru ajungea ca preţ să varieze între 12-13,60 ruble pentru un kilogram 506 .
Trebuie reţinut faptul că, dacă în perioada de la începutul secolului preţurile
la produsele alimentare de primă necesitate erau relativ stabile, în perioada
care include ajunul şi în cea care precede Primului Război Mondial, preţurile
505 Cuvânt Moldovenesc. 1916.
506 Bugetul Directoratelor din Basarabia, aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 2197 din 7 iunie 1919 //
Basarabia economică, nr. 2-8, Chişinău, 1919, p. 48.