LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

78
Lucia Sava
funcţionarilor ruşi, acesta fiind considerat unul dintre principalele impedimente
în calea organizării noii provincii de către autorităţi 222 . Aceeaşi opinie
este împărtăşită şi de P. Batiuşkov, care prezintă poziţia autohtonilor faţă de
măsurile ruseşti în Basarabia ca fiind nu tocmai favorabilă 223 .
Constatăm astfel, că reacţia autohtonilor nu purta un caracter organizat, ci
unul spontan, doar premisele pe care se sprijineau diferite pături erau diverse:
în timp ce boierii invocau obiceiul pământului şi legile locale, ţăranii căutau să-şi
conserve situaţia materială şi socială atinsă în trecut. De fapt, consolidarea
identităţii autohtonilor ca reacţie faţă de politica guvernului rus era un proces
neconştientizat de înşişi subiecţii săi, conchid autorii citaţi mai sus 224 . Constatări
similare celor doi autori sunt făcute şi de L. Casso, care are o poziţie negativă
faţă de atitudinea moldovenilor: astfel, el arată neîncrederea în autorităţile
ruseşti şi tendinţa de a limita amestecul funcţionarilor ruşi în viaţa internă a
provinciei şi de a păstra autonomia locală.
Aceeaşi reacţie conservatoare a basarabeanului se va menţine şi după
schimbarea regimului politic ţarist. La început, actul Unirii din 27 martie este
apreciat „drept un triumf inevitabil al principiului naţionalităţilor, a cărui forţă
morală şi politică nu au putut-o înfrânge episoadele militare şi propagandele
duşmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit, ...drept o manifestare biruitoare
a puterii de viaţă, obârşie a încrederii în sine şi în viitor”, „o rază de lumină
care mângâie sufletele noastre şi trezeşte nemuritoare speranţe.” 225 .
Trecerea de la vechile instituţii administrative la noile structuri româneşti,
însă, a fost însoţită de un anume disconfort social-psihologic remarcat în
epocă: „De unde sub vechiul regim nici un organ de stat nu se ocupa de
viaţa patriarhală, ce ducea fiecare moldovean, viaţa lui familială şi gospodărească
nefiind tulburată de nici o măsură de comunitate cetăţenească, odată
cu administraţia românească se începe amestecul organelor de stat, judeţ şi
comună în gospodăria proprie pentru a supraveghea raporturile de comunitate
şi cetăţenie. Conflictul se începe de îndată, între un fel de trai în trecut,
când gospodăria cetăţeanului era o curte închisă pentru administraţie, şi între
noua viaţă, când gospodăria devine o curte deschisă, o filă numai în cartea
armonică a statului civilizat.” 226 .
222 А. Защук Материалы для географии и статистики России. Бессарабская область. Санкт-
Петербург, 1892, c. 83.
223 П. Н. Батюшков Бессарабия. Историческое описание, Санкт Петербург, 1892, c. 150.
224 I. Şarov, A. Cuşco, Identitatea naţională a basarabenilor în istoriografia rusă din secolul XIX //
Basarabia: dilemele identităţii, p. 34.
225 Unirea Basarabiei cu patria-mamă, // Mişcarea, 30 martie 1918.
226 Şt. Stelian, Administraţia Moldovei de la Nistru (V) // România administrativă, IV, nr. 6,
1923, p. 64.