LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918)
Nivelul de trai al chişinăuenilor în cadrul gospodăriilor individuale este
evidenţiat în tabelul 17. Conform datelor prezentate, majoritatea caselor şi a
proprietăţilor individuale din cele 247 prezentate erau locuite de 4 persoane
(65, ceea ce reprezenta 26,32%), de 5 persoane erau locuite 43 de case
(17,41%), în 34 de case locuiau câte 6 indivizi (13,77%), în 30 de case locuiau
câte 3 persoane (12,15%) ş.a.m.d. În acelaşi timp, doar 2 case erau populate
de o persoană (0,81%) şi în 19 locuinţe trăiau 2 persoane (7,69%). Totodată,
în acest an, izvoarele timpului nu atestă existenţa caselor unde ar locui mai
mult de 9 persoane 280 . Din tabelul prezentat anterior reiese clar că predomină
casele în care locuiau 4-5 persoane, fapt care ne permite să conchidem că, în
general, după mediul de trai al chişinăuenilor, chiar dacă era mai înalt decât
în celelalte oraşe ale provinciei, Chişinăul nu putea concura în acest sens cu
marile oraşe ale Europei.
Asigurarea unor condiţii de trai ale locuitorilor oraşului, relativ decente,
poate fi evidenţiată şi din situaţia aerisirii odăilor. În acelaşi raport, realizat
pentru anul 1913, au fost incluse pentru comparaţie mai multe locuinţe, cu
un număr diferit de persoane (tabelul 18).
Conform acestor date statistice, din numărul de 41 de case (15,41%), în
care locuiau 268 de persoane (20,46%), fiecăruia îi revenea câte 0,1-0,3 metri
cubi, cifrele indică un nivel diminuat faţă de normele în vigoare ale timpului;
majoritatea populaţiei, 752 de indivizi (57,4%) locuiau în 143 case (53,76%) şi
dispuneau de 0,4 cubi, în conformitate cu parametrii perioadei şi doar 290 de
persoane (22,14%) care locuiau în 82 de case (30,83%) trăiau în condiţii unde
aerul camerei (0,8-5,0) indică un surplus al normelor prevăzute 281 .
Situaţia iluminatului gospodăriilor individuale era asemănătoare: majoritatea
caselor erau iluminate în proporţie de 0,03-0,05 metri cubi, adică de 4-7 ori
mai puţin decât prevedeau standardele timpului 282 .
Aşadar, datele concrete de care dispunem referitoare la mediul urban al
Chişinăului ne permit să concluzionăm că viaţa în capitala Basarabiei avea un
caracter variat. Chiar dacă Chişinăul rămânea în urmă comparativ cu marile
oraşe europene, el era la începutul secolului al XX-lea principalul centru
urban al provinciei, precum şi unul dintre oraşele cele mai importante ale
Imperiului Rus.
Acest fapt se explică, în primul rând, prin poziţia sa geografică favorabilă.
În plus, clima şi relieful, ca şi bogăţiile naturale, l-au plasat în fruntea centrelor
280 Санитарное Бюро Бессарабской губернской земстве. Врачебная Хроника Бессарабской губернии за
1913 год, Кишинев, 1914, c. 172-174.
281 Ibidem, p. 174.
282 Ibidem, p. 174.
93