LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

88
Lucia Sava
rilor, sobelor şi a subsolurilor etc. 258 . Regulamentul avea drept scop facilitarea
modalităţilor de construcţie a locuinţelor, cât şi respectarea condiţiilor
tehnice de construcţie. În anul următor, 1913, Direcţia Orăşenească a eliberat
permise pentru construcţia şi reconstrucţia a 106 imobile, ceea ce ne permite
să conchidem că în perioada de până la război ritmul înălţării edificiilor în
oraş este în continuă creştere. În acelaşi timp, putem menţiona, că în anul
1914 acesta scade considerabil din cauza războiului, iar mai târziu, în 1916,
lucrările de construcţie sunt aproape în întregime staţionate 259 .
În anul 1914, conducerea orăşenească a aprobat decizia prin care se
permitea, între altele, „...desfăşurarea licitaţiilor pentru acordarea dreptului
de a deservi tehnic orologiul orăşenesc, funcţie care i-a revenit lui I. Tereşatov
pe un termen de 3 ani”. La certificatul respectiv este anexată fotografia
ceasornicului, pe cadranul căruia era însemnat numele meşterului – ceasornicar
I. Tereşatov 260 .
Lucrările de reconstrucţie şi de modernizare a monumentelor reprezentative
ale capitalei continuă. Astfel, prima restaurare a Arcului de Triumf
(imaginea 24) a avut loc între anii 1911-1912, cu ocazia împlinirii a 100 de
ani de la anexarea Basarabiei la Rusia, după proiectul lui V. Ţîganko (vezi
imaginea). Conform datelor prezentate de P. Starostenko, la rugămintea
episcopului Serafim, Duma orăşenească a oferit pentru reparaţia Catedralei,
Clopotniţei şi Turnului 10 000 ruble, la care se adaugă suma de 16 413 ruble
din donaţii 261 .
Aşadar, la începutul secolului al XX-lea, oraşul Chişinău, din punctul de
vedere al aspectului exterior, ca urmare a măsurilor şi acţiunilor întreprinse
de unele personalităţi remarcabile ale timpului (A. Bernardazzi, A. Şciusev,
V. Ţîganko), capătă trăsăturile unui centru urban modern cu edificii măreţe şi
străzi bine amenajate.
Oraşul se modernizează şi în ceea ce priveşte mediul de trai al locuitorilor săi.
Spre deosebire de lumea rurală, în cadrul căreia existenţa era monotonă, fără
prea mari evenimente, în oraş ritmul vieţii era mult mai agitat, mai palpitant.
Acest fapt era determinat, pe de o parte, de aglomeraţie, de mişcarea continuă
a populaţiei şi, pe de altă parte, de diversitatea evenimentelor publice, care în
capitală erau mult mai resimţite decât în provincie.
258 Кишиневское Уездное земство. Сборник постановлений Уездных Собраний Кишиневского
Земства , часть III, 1904-1913 годы, Кишинев, 1914, c. 215.
259 Ibidem, p. 243.
260 P. Starostenco, Complexul istorico-arhitectural din Centrul Chişinăului // Cugetul, nr. 2, 2003,
p. 25-32.
261 Ibidem, p. 27.