LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

More documents

Recommendations

Info

Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la începutul secoului al XX-lea (1900-1918) întâlnesc încă din timpuri străvechi cârtiţele, aricii, şoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veveriţe, iar dintre animalele de pradă – nevăstuicile, dihorii şi jderii. Pe meleagurile chişinăuene îşi fac cuib 53 de specii de păsări, unele fiind migratoare, altele obişnuiesc să rămână numai în timpul iernii. Printre cele mai des întâlnite în centrul urban sunt: porumbeii, lăstunii, graurii, vrăbiile. Componenţa reptilelor şi amfibiilor nu este prea bogată, dar sunt frecvent întâlnite şopârlele, şerpii, broaştele 131 . Deosebit de semnificative pentru mediul geografic al capitalei Basarabiei erau zonele forestiere, folosite atât ca centre de agrement şi odihnă, cât şi în calitate de furnizoare de alimente. Pădurile ocupau în întregime judeţul Chişinău, ajungând până la Orhei şi erau aşezate pe lanţul de munţi Mehur. Specialiştii în domeniul botanicii au stabilit, între altele, că în ocolul silvic al Chişinăului se găseau mai multe specii de plante şi arbori, printre care: scoruşul de munte (Sorbus Aucuparia) şi două esenţe de mesteacăn (Betula Verucoza Ehrl şi Betula Pubescens Ehrl) 132 . 1.1.2. Zone urbane Avantajul de a fi capitală. Creaţie a epocii „ţariste” 133 , din punctul de vedere al formei şi al exteriorului, oraşul îndreptăţeşte pe deplin aprecierile lui A. Toynbee în ceea ce priveşte modalităţile de alegere a capitalelor pe considerente de convenabilitate: atât în ceea ce priveşte condiţiile de aprovizionare cu mărfuri, în legătura cu administraţia provinciei şi în menţinerea securităţii, dar şi în alegerea capitalei pe considerente de strategie134 . Evoluţia sa ca şi capitală a fost determinată, în mare măsură, de faptul că oraşul Chişinău s-a format într-un context economico-social, politic, ideologic şi cultural specific, ca urmare a influenţei mediului rusesc, aspecte care şi-au lăsat amprentele asupra evoluţiei mentalităţii şi vieţii cotidiene. Străzi şi cartiere. Ca şi majoritatea marilor oraşe ale Imperiului Rus, Chişinăul ocupa un teritoriu întins, iar clădirile erau despărţite între ele prin străzi, grupate în cartiere. La începutul secolului al XX-lea, Chişinăul ocupa o suprafaţă de aproximativ 4500 desetine de pământ, dintre care 770 erau rezervate caselor şi curţilor, iar 2500 erau ocupate de grădini şi vii. În anul 1900, suprafaţa oraşului a crescut cu încă 2088 desetine, prin cumpărarea moşiei periferice Visterniceni, unde va fi construită zona urbană a Râşcanilor135 . 131 Basarabia agricolă. Organul Societăţii Agronomilor, filiala Basarabia, 1920-1921, p. 151. 132 Ibidem, p. 152. 133 Şt. Ciobanu, Chişinăul, Chişinău, 1996, p. 35. 134 A. Toynbee, Oraşele în mişcare, Bucureşti, 1979, p. 131. 135 Z. Arbore, Dicţionarul geografic al Basarabiei, p. 60. 53
54 Lucia Sava În perioada cercetată, oraşul era divizat convenţional în patru sectoare. Conform raportului şefului de poliţie Lazarev din 29 martie 1851 către guvernatorul militar al Basarabiei, general-locotenentul P. Fiodorov, „...planul oraşului a fost întocmit de arhitectul Zauşkevici în limitele lui actuale; a fost făcută o nouă divizare a sectoarelor, au fost denumite străzile şi stradelele, deoarece multe dintre ele nu aveau denumiri sau numere...” 136 . Raportul menţionat includea, de asemenea, lista străzilor din fiecare sector, a căror divizare şi denumire va fi păstrată şi în perioada studiată (vezi planul oraşului din schiţa 1): Sectorul I: Străzile longitudinale: Cauşanskaia, Gostinaia, Moskovskaia, Kievskaia, Podolskaia, Leovskaia, Reinskaia. Străzile transversale: Galbinskaia, Gubernskaia, Seminarskaia, Iaskaia, Buiucanskaia, Meşceanskaia, Nemeţkaia, Moghiliovskaia, Gospitalinaia, Ostrogskaia, Orgheevskaia. Acelaşi sector includea stradelele Poliţeiski, Varfolomeevski şi Fontannîi, cartierele 1-67 şi suburbia Buiucani. În total sectorul 1 avea 18 străzi, 3 stradele, 66 cvartale, 2 biserici şi 24 de clădiri de stat şi instituţii de învăţământ 137 . Sectorul II includea Străzile longitudinale: Cauşanskaia, care continua din sectorul I până în sectorul IV, Gostinaia, Moskovskaia, Kievskaia, Podolskaia, Leovskaia, Reinskaia. Străzile transversale: Galbinskaia, Mihailovskaia, Kupeceskaia, Armeanskaia, Bolgarskaia, Benderskaia, Izmailskaia, Kiliiskaia, Svecinaia, Kirovskaia, stradela Fontannîi, cvartalele 67-130 şi suburbiile Malina Nouă, Malina Mică şi Schinoasa. În total, acest sector avea 17 străzi, o stradelă, 64 cartiere, o biserică, 4 clădiri de stat şi instituţii de învăţământ 138 . În Sectorul III erau concentrate 38 de străzi, 8 stradele, 85 cvartale şi 4 biserici: Străzi longitudinale: Cauşanskaia, Haralampievskaia, Andreevskaia, Ilinskaia, Kiprianovskaia, Fariseevskaia, Evreiskaia, Armeanskaia, Katelinova, Măcărescu, Donici, Salos, Kaţicovoi, Tureţkaia, Konstantinovskaia, Aziatskaia, Bannaia, precum şi cele care continuau din sectorul I, Gubernskaia, Seminarskaia, Iaskaia, Buiucanskaia, Meşceanskaia, Nemeţkaia. Străzile transversale: Minkovskaia, Rîşcanskaia, Maklerskaia, Ceasovennaia, Fontannaia, Sinagogovskaia, Ecaterinskaia, Pavlovskaia, Antonovskaia, Prunculovskaia, Batţavskaia, Inzovskaia, Blagoveşcenskaia, Kamenolomnaia. Stradele: Mîlnîi, Purcelovski, Karaimski, Begucii, Greceski, Greaznîi, Kozaţki, Greculovoi, cartierele 130-215. Aici se găseau Biserica Sf. Ilie, Buna Vestire, Catedrala Veche şi Biserica Armenească 139 . 136 D. Poştarencu, Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale, Chişinău, 1998, p. 1. 137 Ibidem, p. 2. 138 Ibidem, p. 2-3. 139 Ibidem, p. 3.
Page 2 and 3:
VIAŢA COTIDIANĂ ÎN ORAŞUL CHIŞ
Page 4 and 5: Lucia SAVA VIAŢA COTIDIANĂ ÎN OR
Page 6 and 7: CUPRINS Mulţumiri ................
Page 8 and 9: Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 104 and 105:
Viaţa cotidiană în oraşul Chiş
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
Page 238 and 239:
Page 240 and 241:
Page 242 and 243:
Page 244 and 245:
Page 246 and 247:
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294 and 295:
Page 296 and 297:
Page 298 and 299:
Page 300 and 301:
Page 302 and 303:
Page 304 and 305:
Page 306 and 307:
Page 308 and 309:
Page 310 and 311:
Page 312 and 313:
Page 314 and 315:
Page 316 and 317:
Page 318 and 319:
Page 320 and 321:
Editura „Pontos” Str. 31 august
show all

LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?