LUCIA SAVA, Viaţa cotidiană în oraşul Chişinău la - Asociatia ...

64
Lucia Sava
şi 66,30% femei erau născute în oraş, 12,43% bărbaţi şi 13,73% femei s-au
născut în alte judeţe ale Basarabiei, 31,53% bărbaţi şi 19,13% femei s-au
născut în alte provincii ale Imperiului Rus, şi doar 1,18% bărbaţi şi 0,93%
femei s-au stabilit la Chişinău din alte state 170 . Din numărul total de nobili de
viţă (2,70% bărbaţi şi 3,46% femei) 0,98% bărbaţi şi 1,52% femei erau originari
din Chişinău, 0,53% bărbaţi şi 0,64% femei s-au născut în alte judeţe ale
Basarabiei, iar 1,17% bărbaţi şi 1,23% femei erau originari din alte provincii
ale Imperiului Rus. Cât priveşte nobilii personali şi funcţionarii, 1,21% bărbaţi
şi 1,65% femei s-au născut în Chişinău, iar 1,09% bărbaţi şi 1,08 femei s-au
stabilit în oraş din alte provincii ale Imperiului Rus 171 .
Starea civilă a populaţiei după categoriile sociale era, de asemenea, variată
(tabelul 10): în rândurile nobililor de viţă şi personali, cei mai mulţi erau celibatari
(3,52%), persoanele căsătorite reprezentau 2,13%, cele văduve 0,68%,
iar cele divorţate doar 0,02%. Clerul era reprezentat, conform stării civile,
astfel: 1,32% o constituiau celibatarii, 0,16% persoanele căsătorite, 0,07%
cele văduve şi, doar un singur caz, o femeie divorţată. Celelalte categorii
sociale (cetăţenii de onoare, negustorii, ţăranii etc.) se împărţeau în: celibatari
(20,17%), căsătoriţi (27,74%), văduvi (4,97%), divorţaţi (0,16%), nu se ştie
(0,33%) 172 .
În această ordine de idei, nobilimea, deşi redusă numeric, reprezenta categoria
socială privilegiată. Ea era compusă din nobili de viţă (potomstvennîe
dvoreane) şi nobili personali (licinnîe dvoreane). Conform datelor prezentate de
Gh. Bezviconi, în perioada anilor 1812-1918, din punct de vedere al titlurilor,
nobilimea Basarabiei era împărţită în următoarele categorii: a) nobleţea conferită
de suveran; b) nobleţea obţinută pentru merite militare; c) nobleţea obţinută
pentru servicii publice; d) nobilimea imigrantă; e) nobilimea fără titluri 173 .
Nobilii de viţă dispuneau de anumite înlesniri sociale, ei aveau dreptul de a
constitui corporaţii, de a ocupa funcţii administrative, ei puteau să se implice
activ în viaţa cotidiană a oraşului, beneficii pe care nu le aveau nobilii personali
al căror titlu era viager.
Clerul constituia o altă stare socială priviliegiată, scutită de impozitul pe
cap de locuitor, de recrutare, cât şi de pedepse corporale 174 . Deoarece în oraş
existau lăcaşuri de cult ale diferitor confesiuni religioase, cu excepţia clerului
170 Ibidem, p. 32-35.
171 Ibidem, p. 34-35.
172 Ibidem, p. 66-67.
173 Gh. Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru, Bucureşti, 1940, p. 3.
174 D. Poştarencu, Componenţa socială, confesională şi după sex a populaţiei urbane a Basarabiei
(1850-1917) // Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4, Chişinău, 2005, p. 7.